Papa Francisc, ultima zi în România; Șapte episcopi-martiri vor fi beatificați

Beatificarea celor şapte episcopi greco-catolici martiri este punctul culminant al vizitei Papei Francisc în România, iar evenimentul ce va avea loc pe Câmpia Libertăţii din Blaj reprezintă finalul unui proces canonic derulat pe durata a 20 de ani.

Peste 50.000 de pelerini sunt aşteptaţi, dumincă, 2 iunie, la Blaj. Rude ale celor şapte episcopi-martiri care vor fi beatificaţi duminică de către Papa Francisc se vor afla pe Câmpia Libertăţii, alături de zecile de mii de pelerini aşteptaţi la eveniment. Vor fi așezați în rândurile de scaune din față.

Și președintele Klaus Iohannis va fi prezent duminică la Blaj la ceremonia de beatificare prezidată de Papa Francisc.

Valeriu Traian Frențiu, Ioan Suciu, Vasile Aftenie, Ioan Bălan, Alexandru Rusu, Tit Liviu Chinezu și Iuliu Hossu au fost martiri, nu oameni oarecare, și-au fost uciși „din ură față de credință” de un regim ateu care nu putea tolera nici încrederea lor în voia lui Dumnezeu, nici loialitatea față de Vatican.

La 19 martie 2019, Papa Franisc a autorizat promulgarea decretului privind martiriul Slujitorilor lui Dumnezeu Valeriu Traian Frențiu, Vasile Aftenie, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, Ioan Bălan, Alexandru Rusu și Iuliu Hossu, episcopi, uciși „in odium fidei” - „din ură față de credință” - în diferite locuri din România, între anii 1950-1970. Procedura de recunoaştere a martiriului celor şapte episcopi, care vor fi beatificaţi duminică, s-a derulat pe durata unui sfert de secol.

Iuliu Hossu este episcopul greco-catolic care a citit Declarația Marii Uniri de la Alba Iulia pe 1 decembrie 1918. A fost prigonit ulterior de comuniști, a făcut pușcărie, a devenit cardinal „in pectore” - adică în clandestinitate - în anul 1969, cu un an înainte să moară.

Patru dintre episcopi au murit în închisorile din Sighet şi Gherla: Valeriu Traian Frenţiu, Ioan Suciu, Tit Liviu Chinezu, respectiv Alexandru Rusu. Mormintele acestora au rămas necunoscute, neputând fi identificate, nici până azi, osemintele lor. Supravieţuitori ai Sighetului, Vasile Aftenie, Ioan Bălan şi Iuliu Hossu au fost îngropaţi, sub supravegherea Securităţii, în Cimitirul Bellu din Bucureşti.

Ce înseamnă beatificare

Beatificarea înseamnă pentru Biserica Catolică recunoașterea publică a sfințeniei unei persoane și presupune un întreg proces care poate sa dureze de la câțiva ani la câteva secole. Este o etapă a sanctificării.

Există două căi prin care poate fi demonstrată sfințenia candidatului: minunile înfăptuite sau moartea pentru credință.

Congregația Pentru Cauzele Sfinților de la Vatican evaluează cererea de beatificare formulată de episcopul diecezan și se începe o minuțioasă muncă de cercetare. Toate sunt decise la Roma.

În cazul celor care au murit pentru credință, se recunoaște automat calitatea de martir pe care aceștia au dobândit-o în urma sacrificiului. Sub pontificatul Papei Francisc a mai fost beatificat, la 31 august 2013, și monseniorul Vladimir Ghika.

Atunci, Vaticanul a fost reprezentat la ceremonie de cardinalul Angelo Amato, prefectul Congregației pentru Cauza Sfinților. Este unul dintre cei mai cunoscuți cardinali, a fost unul dintre colaboratorii apropiați ai Papei Ioan Paul al II-lea, iar în 2013, în momentul alegerii unui nou papă, numele său era menționat printre posibilii candidați.

Beatificarea lui Vladmir Ghika a fost a treia beatificare a unui martir din România, după cea a episcopilor Szilard Bogdanffy (2010) și Janos Scheffler (2011), care au murit în penitenciarele Aiud, respectiv Jilava, la începutul anilor '50.

Ce presupune ceremonia beatificării

Potrivit tradiţiei în astfel de ceremonii, Papei Francisc i se va oferi un relicvar cu moaşte, respectiv obiecte care au aparţinut celor şapte episcopi greco-catolici.

„Există o cutumă ca atunci când Sfântul Părinte celebrează o beatificare, în acest caz a celor şapte episcopi greco-catolici, să se ofere Sfântului Părinte un relicvar, cu relicve, cu moaşte pe care le avem de la episcopii martiri. (...) Trei dintre episcopi - Ioan Suciu, Valeriu Traian Frenţiu, Tit Liviu Chinezu, au murit la Sighet, au fost aruncaţi în gropi comune, deci nu avem osemintele acestora. La fel, Alexandru Rusu a murit la Gherla. Nici osemintele sale nu au fost identificate. Avem oseminte pentru ceilalţi, Ioan Bălan, Vasile Aftenie şi cardinalul Iuliu Hossu. Sunt relicve de gradul unu şi sunt relicve de gradul doi, adică haine, obiecte care le-au aparţinut, adică ceea ce a intrat în contact nemijlocit cu ei”, a explicat vicarul general al Arhieparhiei de Alba Iulia şi Făgăraş, Cristian Barta, pentru Agerpres.

„După ieşirea cu Evanghelia, urmează efectiv ceremonia beatificării. Deci, între ieşirea cu Evanghelia şi (imnul - n.r.) Sfinte Dumnezeule, Sfinte tare.

Ceremonia are o structură destul de simplă, în sensul că Prea Fericitul Cardinal Lucian Mureşan va citi cererea pe care o adresează Sfântului Părinte Papa, rugându-l să îi declare fericiți pe cei şapte episcopi-martiri.

Urmează intervenţia Sfântului Părinte, prin care îşi exprimă acordul, îi declară fericiţi şi se citeşte o formulă liturgică pe tema acestei beatificări, formula prin care cei şapte sunt declaraţi fericiţi.

După aceea, urmează momentul în care se cântă Troparul episcopilor martiri, Condacul, se dezveleşte Icoana martirilor, care e binecuvântată în acel moment. Sfânta Liturghie se încheie cu binecuvântarea specifică Liturghiei Sf. Ioan Gură de Aur, iar după aceea urmează rugăciunea Regina Coeli (Regina Cerului - n.r.)”, a explicat Cristian Barta.

Acest moment, al recitării antifonului marian pascal, va fi transmis în întreaga lume, în 200 de ţări. „E rugăciunea care este rostită în mod curent în perioada pascală de pontifii romani de la balconul din Vatican”, a menţionat preotul.