„Din ianuarie până la sfârşitul lui martie curent, au fost precipitaţii abundente sub formă de zăpadă, care s-au topit în scurt timp. O cantitate mare de umiditate a penetrat stratul argilos, care are capacitatea de a se umfla, determinând mişcarea rocilor de pe versanţi. Aceste procese se manifestă de multe ori în perioada de toamnă târzie, când este vremea ploioasă şi evaporarea este scăzută, şi în perioada primăverii timpurii. Riscurile sporesc şi din cauza activităţii oamenilor. E vorba de construcţiile în apropierea alunecărilor de teren şi de exploatarea incorectă a bazinelor de apă, precum lacurile de acumulare”, a declarat Nicoară, întrebat de Jurnal de Chişinău dacă am putea vorbi despre un risc sporit de alunecări de teren în anul curent.

„Mai mult pericol există în zona centrală a R. Moldova şi pe versanţi unde există intercalare de roci nisipoase prin care pătrunde uşor umiditatea. Rocile argiloase sunt o capcană pentru apa care pătrunde de la suprafaţă. Dacă argila se suprasaturează cu apă, se umflă şi caută spaţii goale, împingând alte roci. Au mai fost înregistrate alunecări în urma cărora au suferit până la zece gospodării. Aceste locuinţe sunt amplasate în apropierea unor râpi care sunt folosite drept gunoişti, unde se scurge de obicei şi canalizarea. Dacă ar fi fost făcute drenaje în aceste zone şi ar fi fost evacuate deşeurile, riscul ar fi scăzut. Cu cât populaţia este instruită şi respectă regulile menţionate mai sus, cu atât este mai redusă vulnerabilitatea în faţa acestor cataclisme”, a mai punctat directorul Institutului de Geologie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei.