Totodată, participanţii, inclusiv câţiva diplomaţi occidentali, au scos în evidenţă două riscuri principale: unul vine din partea propagandei ruse, iar altul din partea politicienilor locali.

O societate fără jurnalişti este ca un ziar fără litere, a spus, dând tonul discuţiilor ambasadorul Uniunii Europene la Chişinău, Peter Michalko. UE este unul din partenerii externi ai Republicii Moldova care de-a lungul anilor a insistat pe libera exprimare a jurnaliştilor şi a condamnat de fiecare dată implicarea politicului în activitatea instituţiilor de presă, scrie Europa Liberă.

Astăzi, cu atât mai necesară este independenţa presei, cu cât Republica Moldova se află în pragul a două scrutine electorale: anticipatele pentru şefia Chişinăului şi parlamentarele aşteptate la toamnă, a observat Peter Michalko.

Ambasadorul Statelor Unite în Republica Moldova, James Pettit, şi-a exprimat îngrijorarea că alegătorii moldoveni şi-ar putea forma opiniile eronat, având acces limitat la informaţie: „Democraţiile sănătoase au nevoie de un mediu prosper al presei independente, astfel încât cetăţenii să poată analiza în mod critic poziţiile candidaţilor. Cunoaştem cu toţii provocările: sectoarele media şi de publicitate din Republica Moldova sunt concentrate în mâinile câtorva persoane. Această situaţie îi lipseşte pe cetăţenii de acces la o gamă variată de păreri, conservează propaganda internă şi lipseşte cananele independente de resurse financiare pentru supravieţuire”.

Ambasadorul James Pettit a mai vorbit despre lupta cu propaganda externă, în special venită dinspre Rusia şi care afectează nu doar ţările din Estul Europei, ci şi Statele Unite.

Ambasadoarea Germaniei în Republica Moldova, Julia Monar, autorităţile moldovene ar trebui să depună mai mult efort pentru a scoate de sub control politic Consiliul Coordonator al Audiovizualului, instituţie a cărei menire e să protejeze spaţiul informaţional inclusiv de propaganda internă, tot mai vizibilă în ultima perioadă:

„Cadru legislativ ar trebui să ţintească concentrarea mass-media şi să creeze premise pentru o competiţie adevărată şi pluralism. Pentru asta presa independentă trebuie să aibă şansa să devină viabilă economic şi sustenabilă, să aibă acces mai mare la piaţa publicitară, care, din câte cunosc, este mai monopolizată chiar decât media. La fel de important este şi noul Cod al Audiovizual. Pentru a realiza schimbările cu succes, este nevoie de instituţii puternice şi independente, libere de interferenţe politice. Consiliul Coordonator al Audiovizualului trebuie să fie puternic şi independent, cu resurse umane suficiente, astfel încât să poată asigura respectarea legilor”.