Marina Cibotari, mamă a doi copii din Ţepilova, Soroca, este unul dintre părinţii care nu vor în ruptul capului să-şi dea copiii la Şcoala primară Ţepilova. Refuzul ei categoric se explică prin felul în care a fost instruită fiica ei în această şcoală până la închidere. „Fiica mea a fost dădacă la învăţătoarea Inga Bujor. Aceasta îşi aducea copilul la şcoală, iar elevii erau obligaţi să nu facă gălăgie, ca nu cumva să îi trezească odrasla”, afirmă femeia.

Din cauza că „s-a fript” cu fata, femeia nu vrea să facă aceeaşi greşeală cu fiul ei, care învaţă la Liceul „Ion Creangă” din Soroca în clasa a treia. „A învăţat în clasa întâi la Ţepilova şi a avut o pregătire foarte slabă”, spune Cibotari despre fiul ei.

Şcoala din Ţepilova a avut statut de gimnaziu până în 2015, când a fost reorganizată în instituţie de învăţământ primar. Aşa a funcţionat până la 31 decembrie 2016, când a fost închisă din cauza că nu mai avea nici un elev. „Fiul meu avea zece şi nouă. La şcoala din oraş, nu ştia nici de nota patru. Nu putea să lege cuvintele, nu ştia să socotească”, povesteşte Tatiana Bagrin, un alt părinte.

Ţapul ispăşitor de la Ţepilova

Cei de la Direcţia de Învăţământ Soroca nu ştiau ce se întâmplă la Ţepilova, situată la şase kilometri distanţă. „Am aflat doar după închidere. Fosta învăţătoare a plecat din învăţământ. Dacă o mai văd pe la Soroca… nu o mai angajez! Din cauza ei am pierdut şcoala din Ţepilova!”, a declarat supărat şeful Direcţiei de Învăţământ din acest raion, Ghenadie Donos.

Elevii fostei şcoli din Ţepilova au mers la Liceul Teoretic „Ion Creangă” din Soroca şi la şcoala din Regina Maria. Părinţii cu care am vorbit ne-au spus că sunt satisfăcuţi de calitatea instruirii din acest liceu. Transportul până la ambele destinaţii costă circa 120000 de lei.

Totul a fost bine până la sfârşitul anului 2017, când PDM a relansat acţiunea de redeschidere a şcolilor. Imediat după anunţarea acestei acţiuni, primăriţa de Ocolina, Valentina Ciobanu, după spusele unor părinţi, vrea cu orice preţ să redeschidă şcoala din Ţepilova. Consiliul raional se străduieşte să îi creeze toate condiţiile. Cu toate acestea, unii părinţi nu sunt satisfăcuţi. „Şcoala este frumoasă, însă calitatea instruirii este zero!”, spune supărată mama unui elev, Marina Strulea.

„La ce bun că învăţau copiii în sat? La ora 10 erau acasă, fără supraveghere, căci noi suntem la lucru. La liceu rămân la cercuri şi vin acasă la patru”, observă Strulea.

Adunări cu bucluc

Potrivit mai multor locuitori din Ţepilova, în decembrie 2017, au fost chemaţi la o adunare în sat cu privire la redeschiderea şcolii. Li s-a spus să scrie cereri şi să îşi aducă copiii pe 9 ianuarie 2018 la şcoală din sat. Părinţii nu le-au răspuns şefilor de la raion şi primăriţei nimic, pentru a evita orice neînţelegere cu ea. „Dacă deschizi gura la adunare, te sună acasă şi vai şi amar de capul tău”, a spus o persoană, solicitând anonimatul.

Nefiind înregistrată nicio cerere, responsabilii şcolari au mai făcut o adunare, de data aceasta la Liceul „Ion Creangă” din Soroca. „Acolo ni s-a spus să ne ducem copiii la şcoala din sat şi să nu căutăm pe dracu’ ”, spune Marina Strulea.

Cereri false

Direcţia de Învăţământ a înregistrat 16 cereri. O parte din părinţi spun că nu au scris nicio cerere şi că acestea au fost scrise de învăţătoare, Elena Mânzat. Aceasta, la rândul ei, a negat acest fapt. Cu toate acestea, şeful Direcţiei de Învăţământ, Ghenadie Donos, îşi pune cenuşă în cap: „Învăţătoarea trebuia să contacteze personal părinţii şi să le solicite cereri. Este greşeala ei. Eu mi-am cerut scuze public”.

Asta însă nu înseamnă că şcoala de la Ţepilova nu va fi deschisă. Donos ne-a declarat că dacă Consiliul raional va decide pe 25 ianuarie ca şcoala să funcţioneze, va lucra chiar şi cu 17 elevi, cu clase comasate: I–II şi III–IV.    
 
Pe democraţi nu îi interesează cauzele

Şcoala din satul Bolohan, Orhei, a fost închisă în septembrie 2016. Aici învăţau 82 de elevi. Pentru întreţinerea ei era nevoie anual de 1,2 milioane de lei. Înainte de a fi închisă instituţia avea datorii de 200.000 de lei.

Şefa Direcţiei Educaţie Orhei, Silvia Mustovici, ne-a declarat că şcoala a fost închisă în principal din cauza lipsei cadrelor didactice. Din cei 13 profesori necesari, şcoala avea doar cinci. Nu avea profesori de limba română, matematică, informatică etc.
 

400.000 de lei va costa redeschiderea fiecărei din cele trei şcoli – Ţepilova, Soroca, Bolohan, Orhei, şi Fârlădeni, Hânceşti. Instruirea fiecărui elev care îşi va face studiile în aceste şcoli, în unele cazuri împreună cu elevi din alte clase, va costa peste 20.000 de lei. Costul mediu al instruirii unui elev pe republică în 2018 este de 13.662 de lei.
 
Având în vedere aceste probleme, elevii au fost transferaţi la Gimnaziul Nr. 5 din Orhei de care îi desparte un sfert de oră de mers cu transportul şcolar. „Copiii s-au adaptat foarte bine la gimnaziul din Orhei. În ce priveşte dorinţa unora de a redeschide şcoala, se fac nişte jocuri pe la spate. Petru Ştirbate (deputat PD) acţionează fără a ne întreba care au fost cauzele ce au dus la închiderea acestei şcoli şi ce ar trebui să facem ca să avem clase primare”, a semnalat Mustovici.

Citiţi continuarea articolului în Jurnal de Chişinău