Noi, membrii grupului de iniţiativă pentru desfăşurarea referendumului republican legislativ de abrogare a sistemului electoral mixt, considerăm că respingerea de către Comisia Electorală Centrală (CEC) a cererii de înregistrare a grupului este neîntemeiată şi ilegală. Suntem convinşi că această decizie constituie un abuz împotriva drepturilor constituţionale ale cetăţenilor Republicii Moldova, iar argumentele aduse de CEC sunt fie formale, fie manipulatorii.

Decizia CEC are drept scop subminarea dreptului poporului de a adopta legi şi face parte din retorica promovată până acum de guvernare în ceea ce priveşte blocarea dreptului poporului la referendum.
În conformitate cu Constituţia Republicii Moldova, suveranitatea naţională aparţine poporului Republicii Moldova care o exercită în mod direct şi prin organele sale reprezentative, în formele stabilite de Constituţie. Una dintre aceste forme este referendumul republican legislativ, respectiv orice încercare de împiedicare a asocierii cetăţenilor în scopul desfăşurării unui referendum legislativ este şi o încălcare a principiului suveranităţii poporului.

Prin Hotărârea din 12 ianuarie 2018, Comisia Electorală Centrală a încălcat dreptul cetăţenilor de a iniţia un referendum legislativ, chiar dacă acesta rezultă clar din textele Constituţiei şi a Codului Electoral. Totodată, refuzul înregistrării grupului de iniţiativă reprezintă o încălcare a dreptului la asociere a membrilor grupului, fiind o măsură excesivă şi neproporţională pretinselor “abateri” semnalate de CEC.
 
Cu privire la raţionamentele CEC prin care îşi justifică hotărârea, menţionăm următoarele:

În ceea ce priveşte pretinsa încălcare a termenului de 10 zile pentru notificarea autorităţii administraţiei publice locale pe al cărei teritoriu urmează să fie organizată adunarea de constituire a grupului de iniţiativă, remarcăm că notificarea a fost făcută în timp suficient (10 zile calendaristice) pentru a face posibilă buna desfăşurare a şedinţei de constituire a grupului de iniţiativă, acesta fiind scopul primar al cerinţei din Codul Electoral. 

Referitor la obiecţiile privind discrepanţele pretinse dintre numărul participanţilor la şedinţă (anunţat la şedinţă şi cel final - 653 şi 735, respectiv), faptul că o persoană a semnat de două ori în liste, etc., aceste fapte nu pot servi drept temei de refuz a înregistrării, dată fiind cerinţa legală a unui număr minim de 300 de participanţi şi a faptului că la şedinţa grupului, după cum arată şi procesul verbal, s-a stabilit că în condiţiile numărului mare de participanţi, cifra finală urma a fi verificată. 

Alegaţiile CEC cu privire la lipsa Deciziei grupului de iniţiativă privind alegerea biroului executiv este doar un pretext formal, deoarece la momentul predării actelor biroul executiv a fost întrebat de reprezentantul CEC dacă respectiva decizie se regăseşte în procesul verbal, iar după confirmare nu a solicitat acte suplimentare. Argumentele CEC cu privire la lipsa deciziei privind desemnarea trezorierului în relaţiile cu Comisia Electorală Centrală în domeniul finanţării campaniei de iniţiere a referendumului sunt manipulatorii, or desemnarea trezorierului este un drept şi nu o obligaţie. 

Dubiile CEC privind dreptul cetăţenilor să iniţieze şi desfăşoare un referendum legislativ contravin Constituţiei Republicii Moldova şi prevederilor Codului Electoral. Astfel, conform art. 75: „(1) Cele mai importante probleme ale societăţii şi statului sunt supuse referendumului şi (2) Hotărârile adoptate potrivit rezultatelor referendumului republican au putere juridică supremă. Astfel, legile adoptate de popor prin intermediul referendumului legislativ au putere juridică supremă şi nu pot fi asimilate legilor organice sau ordinare. 

Afirmaţia CEC cu privire la faptul că există o incertitudine asupra dreptului cetăţenilor de a iniţia un referendum legislativ relevă interesul politic deghizat promovat de membrii CEC de a bloca orice iniţiativă a cetăţenilor şi a poporului în ultimă instanţă, care ar veni în contradicţiile cu agenda politică a Partidului Democrat. 

Referinţa la recomandarea generală a Comisiei de la Veneţia despre faptul că sistemele electorale nu se modifică cu un an înainte de alegeri, nu are nimic în comun cu iniţiativa cetăţenilor. Forul european menţionează expres că această recomandare vine să evite situaţia în care cei de la putere folosesc legea electorală pentru a-şi favoriza formaţiunile politice şi manipula rezultatele electorale, iar voturile cetăţenilor au o greutate prea mică în deciderea rezultatelor alegerilor. Iniţiativa civică privind anularea sistemului mixt are drept scop revenirea la un sistem electoral proporţional  care ar asigura alegeri parlamentare cinstite şi reprezentative. 

Citarea discrepanţelor între textul proiectului de lege votat de către participanţii la adunare şi cel prezentat Comisiei, ca fiind „un fapt inadmisibil de substituire a datelor iniţiale” de asemenea este o manipulare. În primul rând nu a avut loc o substituire ci o completare tehnică, după cum se vede clar din cele două texte. În al doilea rând, corectarea în cauză corespunde în totalitate voinţei adunării grupului de iniţiativă, după cum rezultă clar din procesul verbal al acesteia, dar şi împuternicirilor acordate biroului executiv de către participanţii la adunare şi membrii grupului de iniţiativă. Mai mult, completarea textului a fost impusă de un factor extern - cel ar republicării (tardive, cu încălcarea legislaţiei), chiar în ziua depunerii cererii la CEC, a Codului Electoral, care atrăgea după sine abrogarea legii nr. 154/2017. Astfel, formularea completată (conform căreia se abrogă nu legea ci modificările şi completările adoptate prin Legea nr. 154/2017) nu distorsionează ci asigură exprimarea întocmai a voinţei cetăţenilor - membri ai grupului de iniţiativă, eliminând pericolul zădărnicirii referendumului prin republicarea Codului. 

Comisia mai reproduce şi argumentul precum că abrogarea prin referendum a prevederilor introduse prin Legea 154/2017 care reglementează sistemul electoral mixt, fără a propune norme noi, ar produce un „vid legislativ”. Această concluzie contravine atât principiilor generale ale dreptului şi doctrinei juridice, cât şi legislaţiei republicii Moldova, dar şi practicii legislative şi jurisdicţiei constituţionale. Astfel, dacă vorbim doar de legislaţie, Legea privind actele legislative prevede expres posibilitatea ca abrogarea unei legi să fie „independentă de o nouă reglementare” (Art. 39, alin. 5). Mai mult, Comentariul Constituţiei Republicii Moldova, editat de Curtea Constituţională, menţionează expres posibilitatea abrogării legilor prin referendum (pag. 539).În concluzie, considerăm că adunarea de constituire a grupului de iniţiativă pentru iniţierea referendumului republican legislativ şi deciziile acesteia reflectate în cererea de înregistrare întrunesc toate condiţiile legale necesare pentru înregistrarea grupului de iniţiativă şi anume:
 
La şedinţa de constituire a participat 735 de persoane,care şi-au exprimat univoc voinţa de constituire a grupului de iniţiativă pentru organizare unui referendum legislativ pentru abrogarea sistemului electoral mixt, în timp ce conform Codului Electoral pentru validarea şedinţei este necesară participare unui număr minim de 300 de persoane;

Peste 700 de persoane din participanţii la şedinţe au intrat în grupul de iniţiativă cu drept de colectare a semnăturilor în susţinerea referendumului legislativ, în timp ce numărul minim necesar prevăzut de Codul Electoral este de doar 100 de persoane;

Toate actele necesare pentru înregistrarea grupului au fost recepţionate de către Comisia Electorală Centrală, or CEC nu a solicitat acte suplimentare la momentul depunerii actelor şi nici în perioada următoare de 15 zile prevăzută de lege pentru verificarea actelor;

Actele adunării de constituire au fost avizate de către Primăria municipiului Chişinău, pe teritoriul căreia a avut loc adunarea de constituire;

Biroul Executiv al grupului de iniţiativă a fost împuternicit în cadrul adunării de constituire cu privire la reprezentarea grupului şi luarea deciziilor ce ţin de activitatea grupului;

Biroul Executiv a reacţionat la toate solicitările ulterioare survenite din partea CEC-ului. 

Astfel, în temeiul celor expuse mai sus reiterăm convingerea noastră cu privire la caracterul ilegal al Hotărârii Comisiei Electorale Centrale.
 
Pe lângă cele expuse, prin prezenta adresare ne exprimăm în mod repetat convingerea că abrogarea sistemului electoral mixt este primul şi cel mai important pas pentru apărarea democraţiei şi statului de drept în Republica Moldova şi reiterăm angajamentul nostru de a depune toate eforturile pentru organizarea referendumului legislativ pentru anularea sistemului electoral mixt.
 
Grupul de iniţiativă îşi exprimă profundul respect şi recunoştinţa faţă de cetăţenii care au participat la adunarea de constituire a grupului de iniţiativă sau au susţinut iniţiativa de organizare a referendumului legislativ #numixt! 
 
În acelaşi timp chemăm toţi cetăţenii, organizaţiile societăţii civile şi partidele politice să se alăture iniţiativei #numixt şi să se implice activ în organizarea referendumului legislativ, or numai aşa ne putem apăra drepturile civile şi politice, iar poporul îşi poate revendica suveranitatea naţională.