Se pregăteşte ceva în online-ul din Republica Moldova

Se pregăteşte ceva în online-ul din Republica Moldova
Sursa: larics.ro Foto: jurnal.md 02.08.2017 14:48
E ora 10:30 dimineaţa şi Volodea se trezeşte pentru a-şi aduna gândurile. Volodea e din Soroca, are 26 de ani şi trăieşte din banii care i-au mai rămas de la munca în construcţii la Moscova. Acum se gândeşte să meargă la Chişinău, să se angajeze undeva. Primul lucru pe care-l face e să deschidă contul de Facebook pentru a mai schimba două vorbe cu un fost coleg de şcoală, stabilit acum în capitală. Nu a mai vorbit cu el, deoarece i-a atras atenţia câteva ştiri distribuite de prieteni. E vorba despre ultimele scandaluri cu implicarea liderilor de partide. Urmează alegerile parlamentare din toamnă, iar lui Volodea îi plac intrigile politice, aşa că a uitat să-l mai întrebe pe colegul de clasă dacă l-ar putea ajuta să se angajeze undeva. E absorbit acum de comentarii şi se ceartă cu alţi susţinători de partide.

„Jumătate din ce citesc când intru pe Odnoklassniki sau Facebook sunt ştiri. Nu mă uit cine le scrie că n-am timp. Mă uit după titlu. Din câte văd… Plahotniuc face lucruri bune. Chiar dacă unii îl numesc oligarh, dar mai face şi ceva pentru tineri. Îi ajută să-şi deschidă businessul lor”, povestea Volodea despre experienţa sa cu online-ul moldovenesc. Totuşi, ce l-a făcut pe Volodea să-l creadă pe liderul Partidului Democrat?
Cum l-a convins Plahotniuc pe Volodea
Evident că nu tot ce apare pe Facebook e ingurgitat de Volodea. Acesta preferă acele mesaje care îi confirmă nişte credinţe predefinite, ce-l sperie, sau ce îi confirmă oamenii şi prietenii cu o anumită credibilitate (a se citi şi expunere) în spaţiul public. De aceea sunt cumpăraţi politicienii de pe Bîc şi create noi site-uri peste noapte.

Minciuna crezută e o chestiune de statistică. Volodea e doar unul din sutele de mii de tineri care consumă ştiri fără să întrebe cine le scrie. Aceştia sunt atraşi nu numai de ceea ce-i sperie (fricile comune), dar şi de ceea ce le confirmă prietenii prin distribuiri de mesaje, memeuri sau articole pe reţele sociale.

BOP_Internet_2009-2017
Evoluţia răspunsurilor privind percepţia internetului ca sursă de informare în rândul cetăţenilor R. Moldova
Sursa: Institutul de Politici Publice
 
În decurs de opt ani, procentul celor care declarau că se informează în primul rând de pe internet a crescut simţitor de la 5% (martie 2009) la 24% (aprilie 2017). Paralel a crescut şi încrederea cetăţenilor în conţinutul online – 22 % au  declarat că au cea mai mare încredere în internet (aprilie 2017). Doar campania prezidenţială din toamna anului trecut a decredibilizat mult online-ul, mai ales din cauza campaniilor de manipulare lansate de politicieni în scopuri electorale.

Tot din aceste sondaje mai aflăm că la ultimul barometru, 18% dintre respondenţi declarau că se informează despre evenimente direct de pe social-media. Creşterea este sesizată mai ales în mediul rural (de la 3,3% în aprilie 2015 la 15% în aprilie 2017) şi în rândul tinerilor cu vârsta cuprinsă între 18-29 ani (35% dintre aceştia au declarat că citesc ştiri direct de pe reţele sociale). Se înţelege de la sine că ponderea acestora ar putea depăşi şi 30% până la sfârşitul anului 2018, mai ales că a început crească şi procentul utilizatorilor care se conectează la internet direct de pe telefon sau tabletă (peste 40% din internauţi).

Televiziunea scade, internetul creşte, atunci unde ne promovăm minciunile?” – asta pare să fie întrebarea propagandiştilor după model rusesc, care le duc mai departe temele lui Plahotniuc şi Dodon.

Păi se construieşte masiv, poate chiar mai repede decât casa cea nouă a lui Dodon. Iată lista cu site-urile suspecte pe care le-am identificat:
 
PresaIndependenta.com (transformat între timp în https://presaindependenta.wordpress.com/ pentru a şterge urmele creatorului).

Ne atrage atenţia sloganul portalului publicat pe pagina de Facebook: „Noi suntem alternativa presei captive” – un soi de jurnalism activ sau politicianist. Deja trebuie să ne pună în gardă, mai ales că nu ştim cine sunt autorii materialelor sau datele de contact ai administratorilor. „Presa captivă, stat captiv”– asta seamănă mai mult cu sloganurile Platformei Demnitate şi Adevăr.
Presa_Independenta
Captură PresaIndependenta.com

La prima vedere ar părea un site afiliat opoziţiei pro-europene, dar la o analiză mai atentă ne dăm seama că e mai degrabă o încercare de sabotare online, mai ales că se promovează în subsidiar necesitatea adoptării sistemului electoral mixt (promovat de binomul PD-PSRM).

Site-ul fusese creat în aprilie 2017 pe numele unui oarecare Vasile Popa din Chişinău, administrator al firmei Presa Independenta SRL. Traficul site-ului pe Alexa e jalnic. Am sunat pe numărul de telefon, şi mi-a răspuns căsuţa vocală: „Numărul apelat nu este disponibil pentru moment” (sic!). Apropo, în R. Moldova suni numărul nu persoana.

De altfel, pe acelaşi server din California este găzduit şi celebrul site GuraLumii.net, precum şi MoldovanDREAM(pamflet). Dacă aţi uitat, vă reamintesc că ambele au contribuit la răspândirea zvonului cu cei 30 000 de sirieni invitaţi de Maia Sandu.  Voi mai credeţi în coincidenţe? Eu am încetat să mai cred, după ce am intrat pe următoarele site-uri.
 „E nevoie doar de o sursă, cât mai obscură, ca ulterior dezinformările şi ştirile false publicate să fie preluate de alte canale cu o mai mare expunere mediatică”
Telegraph.mdJurnalul.md şi Ziarul Naţiunii – site-uri create în aceeaşi zi (7 februarie 2017) şi pe aceleaşi servere din România (Bistriţa-Năsăud). Interesant e că de data asta nu găsim niciun nume sau firmă de administrare, ci doar câteva adrese de e-mail la fel de obscure ca şi conţinutul lor: telegraphcontact@gmail.comlibertatepresei@gmail.com şi z.natiunii@gmail.com.

Siteuri PD Collage

De pe aceste site-uri poţi afla vrute şi nevrute, mai ales dacă nu eşti la curent cu ultimele hotărâri ale lui Vladimir Plahotniuc, cum arată buncărele de adăpost pentru miliardari  (momentan e doar un miliardar în Moldova), curiozităţi despre sfârcuri şi sâni?!, etc.

Niciunul dintre aceste site-uri nu afişează informaţii despre identitatea jurnaliştilor, adresa redacţiei, număr de telefon, secţiune de comentarii. De fapt, cred că administratorul acestor pseudo-portaluri nici nu este interesat momentan de traficul online, sau vizibilitatea pe reţelele sociale. E nevoie doar de o sursă, cât mai obscură, ca ulterior dezinformările şi ştirile false publicate să fie preluate de alte canale cu o mai mare expunere mediatică (PRIMEPublikaCanal 2, etc.).
Business pe moldoveneşte cu servere în România
Am căutat mai multe site-uri moldoveneşti cu servere în Bistriţa şi am dat doar de Evenimentul.md, despre care aflăm că fusese conceput în 2008, propunându-şi să informeze echidistant cititorii.

DESPRE NOI

Aici i-am prins cu minciuna deoarece site-ul fusese creat abia pe 2 aprilie 2013, având drept administrator pe Ian Lisnevschi  – fondatorul firmei „Intellect Group” SRL cu diverse activităţi nelicenţiate. Niciuna dintre acestea nu au vreo legătură cu activitatea jurnalistică. Aşadar, tânărul nu e jurnalist dar a început anul acesta să scoată pe bandă rulantă fake-portaluri cu pseudo-ştiri. Intuiţi cui folosesc acestea? Vă reamintesc doar că aceeaşi tactică o aplică şi PD-ul doar că pe spectrul politic, prin fake-partide, fake-candidaţi independenţi sau fake-societate civilă.

12795092_189600644756038_7084291127350621561_o
Sursa: Facebook

Lisnevschi este fostul preşedinte al organizaţiei de tineret a Partidului Popular din Republica Moldova, iar în prezent conduce firma de consultanţă Intellect Group şi preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Garlem”. Fiind implicat în politică, Lisnevschi ajunge să stabilească primele contacte cu exponenţii Partidului Democrat din Moldova. Nu degeaba „Garlem” a fost asociaţia care a organizat mitingul de susţinere a lui Vlad Plahotniuc la funcţia de premier pe 13 ianuarie 2016, intenţionând să se mai implice şi în adunarea oamenilor de prin raioane şi la alte mitinguri de partid. Şi asta dincolo de ce era prevăzut în scopul asumat din statut: „educarea tinerii generaţii pentru un stil sănătos de viaţă”.

De altfel, pentru Lisnevschi e mai „sănătos” să creeze site-uri obscure care să împrăştie minciuni. Şi câte or mai fi pregătite pentru a otrăvi minţile tinerilor, doar el ştie.
Cum permite Moldova să fie prostită de „site-uri fantomă”?
Cea mai mare problemă a R. Moldova e că nu dispune de reglementări referitoare la online. Practic, oricine poate crea un site ascunzându-se în spatele anonimatului, iar conţinutul portalului poate fi chiar calomnios, indecent, situat dincolo de normele deontologiei jurnalistice.

O soluţie pentru responsabilizarea administratorilor unor astfel de site-uri marginale constă în obligarea de a publica numele aparţinătorilor reali. De asemenea, nu există nicio prevedere legală care să determine administratorii de conţinut să-şi facă publică identitatea.
Cum ne apărăm de minciunile distribuite de site-urile de dezinformare?
Metoda A: Nu ne mai abonăm la paginile lor de Facebook, nu comentăm şi nu dăm like sau share. Mai bine raportăm pagina ca spam sau dăm block.
Metoda B: Când dăm de ştiri cu Dodon sau Plahotniuc, ne uităm în primul rând la sursă. În funcţie de calitatea sursei comentăm, dăm like sau share.
Metoda C: Când spun ceva Dodon sau Plahotniuc, cercetăm. Căutăm cifre în spatele vorbelor lor. Şi vedem cât se potrivesc (asta se mai numeşte şi fact checking). Dar mai ales nu dăm mai departe lucrurile care ne-au enervat şi ne-au înspăimântat: întâi căutăm să vedem dacă e adevărat. Să nu uităm că mulţi politicieni de astăzi se hrănesc cu fricile şi isteriile noastre, ca în povestea cu Petrică şi Lupul.
 
Larics.ro

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI