De cealaltă parte, experţii susţin că le-a fost violat dreptul de acces la informaţie şi că datele privind demnitarii şi funcţionarii cu statut de demnitate publică trebuie să fie deschise. Subiectul a fost abordat în cadrul unei şedinţe a Clubului jurnaliştilor de investigaţie organizată de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, scrie Anticoruptie.md.

Potrivit avocatei Tatiana Puiu, solicitarea de informaţie a fost expediată Ministerului Sănătăţii după ce experţii au încercat să găsească mai multe informaţii depre comisia din cadrul instituţiei care selectează persoanele care beneficiază de tratamente costisitoare din banii publici, atât în ţară, cât şi peste hotare.

„În ultimul timp, asistăm la numeroase campanii de colectare de fonduri pentru persoanele care nu dispun de mijloace financiare ca să-şi acopere cheltuielile de tratament, atât în Moldova, cât şi peste hotare. În cadrul Ministerului Sănătăţii există o comisie ce selectează persoanele care beneficiază de astfel de tratamente costisitoare. Documentându-ne asupra conţinutului rapoartelor şi paginilor web din domeniul Sănătăţii, am constatat că există foarte puţină informaţie referitoare la această comisie, mai exact, doar un regulament adoptat printr-un ordin încă în 2009, care a fost modificat ulterior, dar nu am putut găsi modificările operate. Am mai concluzionat că condiţiile de acces la mijloacele financiare sunt formulate voalat, la fel şi modul de selectare a pacienţilor. Am decis să întrebărm Ministerul Sănătăţii, printre altele, şi despre mijloacele financiare bugetate alocate per pacient pentru diagnosticare şi/sau tratament costisitor în străinătate pentru o perioadă de şapte ani”, a relatat Tatiana Puiu în cadrul discuţiei.

Experta insistă că aceste informaţii au caracter public, iar funcţionarii sunt obligaţi să le ofere drept răspuns la o solicitare de informaţie. „Ne dăm bine seama că numele şi prenumele sunt date cu caracter personal, dar considerăm că atunci când este vorba de persoane cu demnitate publică care au beneficiat de un asemenea tratament, societatea ar trebui să cunoască. La fel, ar fi util să cunoască despre existenţa acestei comisii, care poate contribui financiar la tratamentul persoanelor aflate în dificultate”, a punctat avocata. 

„Pe parcursul ultimilor ani se atestă o tendinţă abuzivă de secretizare, în opinia noastră, a informaţiilor deţinute de autorităţile publice, invocându-se diferite motive: securitate naţională, date cu caracter personal, secret comercial. Asta se datorează faptului că acest cadru legal este învechit şi neajustat standardelor internaţionale de asigurare a accesului la informaţia deţinută de autorităţile publice, standarde fiind Principiile globale cu privire la securitatea naţională şi dreptul la informaţie. Secretizarea excesivă a informaţiei de interes public crează un paravan între societate şi autorităţile publice. Acestă secretomanie limitează dreptul cetăţeanului la informaţie”, a adăugat colega sa, Stela Pavlov. 

În replică, Rodica Scutelnic, secretar de stat la Ministerul Sănătăţii, a declarat că datele statistice despre numărul persoanelor beneficiare de tratamentele costisitoare sau sumele bugetate anual în acest scop nu sunt secrete, fiind disponibile în rapoartele anuale ale ministerului. Numele beneficiarilor sunt însă protejate de lege.

„Dumneavoastră aţi solicitat nume ale pacienţilor, diagnostice şi tratamente, nemijlocit unde au fost trataţi aceştia. Într-adevăr, v-aţi referit la persoanele cu demnitate publică, dar, indiferent dacă pacientul este sau nu cu demnitate publică, el oricum cade sub incidenţa protecţiei datelor cu caracter personal. Sistemul de sănătate priveşte cetăţeanul prin prisma drepturilor omului şi a statutului de pacient, nu prin cea a funcţiei deţinute şi nu face diferenţă între demnitate sau pacient”, a declarat funcţionara. 

Scutelnic a ţinut să puncteze că ordinul ce stabileşte criteriile de selectare a pacienţilor a fost actualizat ultima dată în anul 2016 şi este disponibil în redacţie nouă pe site-ul ministerului. „Singurul criteriu, de bază, este cel de imposibilitate de prestare a acestui serviciu medical în Republica Moldova. Pacientul care se adresează urmează să prezinte concluzia comisiei de specialitate în domeniu privind posibilitate sau imposibilitatea efectuării acestui tratament în ţară. Componenţa comisiei este transparentă, membrii fiind colaboratori ai ministerului, fiind implicaţi colegi din Direcţia juridică, cea de asistenţă medicală spitalicească, Direcţia medicamente şi dispozitive medicale, Direcţia contabilitate, cea de buget, finanţe şi asigurări în medicină, pentru a asigura selectarea imparţială, bazată doar pe corespunderea cu criteriile stabilite în regulament, şi pentru a respecta cerinţele cadrului normativ din domeniul financiar, ca să fie excluse posibilităţi de încălcare a acestuia”, a explicat reprezentanta ministerului. 

Ea a mai adăugat că tratamentul nu este achitat integral din bugetul public şi este asigurată doar o cotă din sumă, „calculându-se volumul mijloacelor estimativ necesare pentru acoperirea necesităţilor pacienţilor care se adresează anual şi pentru a asigura echitate între aceşti pacienţi”.

„Curtea de Conturi desfăşoară anual controale la Ministerul Sănătăţii şi niciodată nu au fost depistate încălcări la acest capitol. Cu siguranţă, dacă ar fi existat nereguli, auditorii le-ar fi semnalat”, a conchis secretara de stat.