Ora oficială de vară este valabilă între ultima duminică din martie şi ultima duminică din octombrie.
 
Ideea realizării unui decalaj orar manual pentru ca societatea să beneficieze de o oră în plus de lumină naturală şi astfel să fie economisit curentul electric în case şi în mediul industrial a apărut în secolul XVIII şi îi aparţine lui Benjamin Franklin.
 
Prima ţară care a adoptat ora de vară a fost Germania, pe 30 aprilie 1916. Ulterior, practica a fost preluată de Marea Britanie, ţările Benelux, statele scandinave, Franţa, Italia, Portugalia, Turcia şi Tasmania. Pe 31 martie 1918, ora de vară a fost introdusă şi în Statele Unite.
 
În prezent, acest mecanism este folosit de 110 ţări din întreaga lume. În Europa, Islanda este singura ţară care nu-l foloseşte. 

Trecerea la ora de vară afectează uneori ritmul biologic, iar organismul are nevoie de cel puţin o lună pentru a se adapta. Astfel, specialiştii recomandă odihnă şi plimbări în aer liber în primele două săptămâni de la schimbarea orei.