Pe 24 februarie 2015, fondatorii au declarat că Platforma DA va fi o structură deschisă, neafiliată politic, coordonată de un grup de iniţiativă şi constituită pentru angajarea într-un dialog larg al segmentelor interesate de depăşirea stării de captivitate a statului.

În context, liderul Platformei Demnitate şi Adevăr îşi aminteşte: „Spuneam atunci că formarea unei asemenea platforme a întârziat cu peste 20 de ani de la declararea independenţei şi fără ca să combatem corupţia si sărăcia nu avem nicio şansă sa accedem în rândul statelor europene civilizate. Ne-am propus atunci să întoarcem cetăţeanului statul, să punem capăt demagogiei legate de lupta împotriva corupţiei, de mimarea reformelor şi să contribuim la scoaterea din captivitate a instituţiilor de drept, a celor de reglementare şi financiare. În vederea depăşirii stării de captivitate a statului şi pentru ancorarea fermă a ţării pe făgaşul integrării europene, Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr” (DA) invita cetăţenii la un dialog deschis şi transparent, fără a respinge dialogul cu guvernarea”.

La evenimentul de lansare, liderul Platformei DA, Andrei Năstase, a menţionat că structura „va fi un nucleu al societăţii pe care-l va uni singur scop”.

„Realizările guvernării din perioada 2009-2014 au înşelat dramatic aşteptările cetăţenilor. În această perioadă am asistat la un şir neîntrerupt de scandaluri publice, provocate de fărădelegi grave, neelucidate de organele abilitate din lipsă de voinţă politică de a reforma sistemul judiciar. Ultimul semnal, că lucrurile în Republica Moldova puteau degrada iremediabil, a fost târgul ruşinos şi obscur de instaurare la guvernare a unei aşa-zise coaliţii minoritare”, se spune în manifestul Platformei DA.

Ulterior, au urmat un şir de proteste masive faţă de actuala guvernare. Pe 5 aprilie 2015, Platforma DA a organizat prima manifestaţie antiguvernare, fiind marcaţi şase ani de la tragicele evenimente de pe 7 aprilie 2009. Manifestanţii au adoptat o rezoluţie prin care au cerut autorităţilor să investigheze cât mai rapid jaful băncilor, să returneze resursele financiare furate, să depolitizeze justiţia şi să adopte măsuri urgente în vederea deconspirării proprietarilor mass-media, însă clasa politică a ignorat aceste revendicări. Protestul s-a încheiat cu un Marş al Tăcerii, până la Parlament.

Pe 3 mai 2015, aproximativ 50 de mii de oameni au protestat la Chişinău faţă de guvernare, iar la final au aprobat o rezoluţie în care au înaintat mai multe revendicări, printre care publicarea imediată a investigaţiei companiei Kroll care a identificat actorii furtului sistemului bancar, demiterea conducătorilor de la instituţiile care au admis Furtul Secolului, neadmiterea declarării acestor miliarde furate drept datorie de stat, etc.

După ce guvernarea a ignorat revendicările populare, pe 7 iunie 2015 s-a desfăşurat un nou protest. Manifestaţia s-a încheiat cu un marş, iar zecile de mii de manifestanţi au pornit de la Arcul de Triumf şi au mărşăluit până în faţa sediului Centrului Naţional Anticorupţie. Solidari cu protestatarii de la Chişinău au fost şi moldovenii stabiliţi în Franţa, Spania, Germania, Irlanda, Italia şi chiar Statele Unite ale Americii.

Au urmat şi alte manifestaţii de amploare. Pe 6 septembrie 2015, membrii Platformei DA au organizat Marea Adunare Naţională. Peste 100 de mii de oameni din toate colţurile ţării s-au adunat în centrul capitalei pentru a participa la protestul organizat de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr”. Manifestanţii şi-au cerut ţara înapoi, au scandat lozinci împotriva oligarhilor şi au solicitat demisia guvernării. Oamenii au declarat că nu pleacă acasă până nu sunt auziţi de cei de la guvernare. Aşa a apărut Oraşul Demnităţii în care oamenii au instalat sute de corturi şi în care ulterior au protestat în regim non-stop faţă de regimul oligarhic.

Totodată, Platforma DA şi Consiliul Marii Adunări Naţionale au iniţiat colectarea semnăturilor pentru organizarea unui referendum naţional privind modificarea Constituţiei, astfel ca alegerea şi demiterea şefului statului prin vot direct şi reducerea numărului deputaţilor de la 101 la 71.

Pe 13 decembrie 2015, mai mulţi reprezentanţi ai structurii civic au format partidul politic „Platforma Demnitate şi Adevăr” iar noul şef al formaţiunii politice a fost ales reprezentantul protestatarilor din Piaţa Marii Adunări Naţionale, Andrei Năstase. Noul partid a fost creat ca o alternativă la actuala clasă politică, se declară pro-european şi îşi propune să lupte pentru condiţii decente de trai pentru cetăţeni, implementarea reformelor şi scoaterea ţării din captivitatea oligarhilor. 

Fondatorii Platformei „Demnitate şi Adevăr” sunt:
Oazu Nantoi, politolog, expert;
Igor Boţan, politolog, expert;
Valentin Dolganiuc, ex-vicepremier, semnatar al Declaraţiei de Independenţă;
Stanislav Pavlovschi, ex-judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului;
Mihai Manole, ex-ministru al Finanţelor, ex-ambasador în SUA;
Olesea Stamate, avocat, specialist în reforma justiţiei;
Mariana Kalughin, jurist, expert anticorupţie;
Cornelia Cozonac, jurnalist, specialist în investigaţii;
Angela Aramă, jurnalist, specialist în audiovizual;
Alexandru Cozer, jurnalist;
Vasile Zgardan, inginer, semnatar al Declaraţiei de Independenţă;
Vasile Năstase, jurnalist, semnatar al Declaraţiei de Independenţă;
Dinu Plîngău, student;
Andrei Năstase, avocat;
Nicolae Misail, reprezentantul organizaţiei „La strada”.