Un litigiu între compania Ruta-Prim şi Primăria Chişinău a ajuns la Curtea Europeană Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), iar Republica Moldova riscă să fie condamnată la plata unor despăgubiri de circa 10 milioane lei.

Primăria doar promite

Totul a început încă în anul 2010, când pe 30 martie, Primarul General al municipiului Chişinău a emis dispoziţia nr. 230-d cu privire la deservirea rutelor de autobuz 10 şi 28. 

Potrivit actului, începând cu 1 aprilie 2010 "deservirea integrală a populaţiei din comuna Grătieşti şi satul Hulboaca cu rutele 10 şi 28", urma a fi efectuată de către Ruta-Prim. Documentul stabilea "că tariful pentru călătoriile cu autobuzele se va determina potrivit deciziei Consiliului municipal Chişinău nr. 8/8 din 15 septembrie 2009 „Cu privire la stabilirea tarifelor pentru călătoria în transportul public în raza municipiului Chişinău”. 

Anexa 3 la această decizie stabileşte categoriile de populaţie care beneficiază de dreptul la călătorie gratuită în transportul public în conformitate cu actele legislative.

Compania susţine că a iniţiat imediat activitatea şi în perioada 1 aprilie 2010-17 ianuarie 2013 a asigurat transportarea gratuită a persoanelor menţionate în anexa 3, fiind semnat şi un contract. Din partea Primăriei documentul a fost semnat de viceprimarul Nistor Grozavu.

În plus se afirmă că tariful aprobat de către Consiliul municipal Chişinău (CMC) nu acoperă costul real al unei călătorii, iar diferenţa acestor sume trebuie compensate din bugetul local.

Primăria însă nu a asigurat compensarea acestor costuri. Asta chiar dacă în bugetul municipal erau prevăzute cheltuieli în acest scop, iar până la trecerea rutelor de autobuz 10 şi 28 la Ruta-Prim, acestea erau deservite de Parcul urban de autobuze, care primea aceste compensaţii.

Astfel doar pentru anul 2011 au fost prevăzute 7,49 milioane lei, pentru acoperirea pierderilor de la acordarea de înlesniri la călătoria în transport şi 39,68 milioane lei pentru acoperirea diferenţei de tarif.

La doar o săptămână de la începerea transportării pasagerilor, compania a cerut Primăriei Chişinău restituirea venitului ratat în urma transportării gratuite a persoanelor care beneficiază de înlesniri. 

Transport gratuit, din contul companiei

Pe 28 octombrie 2010, Administraţia municipală a refuzat plata despăgubirilor, "din motivul că Consiliul municipal Chişinău compensează doar cheltuielile suportate de întreprinderile municipale - Parcul urban de autobuze şi Regia transport electric Chişinău".

Au urmat un şir de alte adresări la Consiliul municipal şi Primărie, dar fără rezultat. Aşa că din ianuarie 2013 deservirea rutelor se efectuează în continuare de către Ruta-Prim SRL, dar în baza unui contract de deservire încheiat cu Parcul urban de autobuze.

În plus pe 29 martie 2013, Ruta-Prim a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal, Primăriei municipiului Chişinău şi Direcţiei generale transport public şi căi de comunicaţii cu privire la încasarea venitului ratat. cu titlu de compensare a pierderilor în urma deservirii rutelor 10 şi 28.

Compania a calculat că autorităţile locale ar urma săi achite drept compensaţie circa 10 milioane de lei: 2,26 milioane pentru anul 2010, 3,08 milioane lei pentru 2011, 4,6 milioane lei pentru anul 2012 şi taxa de stat de 50.000 de lei.

Pe 11 octombrie 2013, Judecătoria Centru a dat câştig de cauză firmei Ruta-Prim, decizia fiind menţinută de Curtea de Apel.

Pe 26 noiembrie 2014, Curtea Supremă de Justiţie (CSJ) a restituit pricina spre rejudecare la Curtea de Apel Chişinău în alt complet de judecată. Acesta a anulat decizia primei instanţe şi a respins acţiunea Ruta-Prim pe motiv că ar fi neîntemeiată. Prin încheierea Curţii Supreme de Justiţie din 12 noiembrie 2015, recursul declarat de Ruta-Prim a fost considerat inadmisibil.

Aşteaptă decizia CEDO

Sergiu Olaru, directorul companiei Ruta-Prim. a promis că ne va oferi comentarii la subiect, dar ulterior nu a mai răspuns la telefon. 

Consilierul liberal Iurie Topală, fost administrator al Ruta-Prim (până în 2015), în prezent director al Întreprinderii de Stat Calea Ferată din Moldova, susţine că nu este normală situaţia când timp de trei ani o companie a prestat servicii pentru care nu au fost efectuate plăţi.

"Timp de trei ani au lucrat peste 100 de oameni, pentru care Primăria nu dat nici-un ban. Iniţial am început să luăm plata de la toţi pasagerii, dar administraţia Capitalei a dat garanţii că ne vor compensa costurile pentru transportarea gratuite a persoanelor care beneficiază de înlesniri. Ulterior însă a refuzat să ne plătească", explică managerul.

Totodată el susţine că pentru aceleaşi servicii Parcul Urban cere tarife de trei ori mai mari, care sunt compensate din contul bugetului capitalei.

În consecinţă compania s-a adresat la CEDO, invocând mai multe încălcări de procedură la examinarea cauzei şi anume prevederile art. 6 § 1 din Convenţie – admiterea nemotivată a unui apel tardiv, ce a dus la anularea de către jurisdicţiile interne a hotărârii pronunţate în favoarea reclamantului. La fel, societatea se
plânge şi de încălcarea dreptului de proprietate prevăzut de art. 1 din Protocolul 1 la Convenţie.

Pe 15 decembrie 2015, Curtea a comunicat Guvernului Moldovei că a înregistrat cauza nr. 24284/15 ¹ SRL ”Ruta-Prim” c. Moldovei. Totodată s-a cerut prezentarea poziţiei Guvernului cu privire la o eventuală reglementare amiabilă a cauzei.

Pe 6 iunie 2016, Guvernul şi-a exprimat poziţia în favoarea reglementării amiabile a cauzei pe rolul Curţii Europene, asumându-şi obligaţia de a cere redeschiderea procedurilor civile ale reclamantei prin intermediul revizuirii şi remedierii pretinselor violări a Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor
fundamentale la nivel naţional.

În plus Agentul Guvernamental de la CEDO a depus cerere de revizuire împotriva deciziei Curţii Supreme de Justiţie din 26 noiembrie 2014, prin care a cerut admiterea cererii de revizuire şi recunoaşterea expresă a violării drepturilor reclamantului pe motiv că a admis un recurs tardiv, fără a motiva tardivitatea acestuia.

În acelaşi timp reprezentantul Primăriei Andrei Golban susţine că a făcut cunoştinţă cu decizia motivată a
instanţei de apel din 2 aprilie 2014, abia pe 26 august 2014. Altfel spus recursul la CSJ examinat pe 26 noiembrie 2014 ar fi fost perfect legal.

În consecinţă şi cererea Agentului a fost respinsă de CSJ, fiind considerată ca inadmisibilă.

Iurie Topală, susţine că în situaţia creată decizia urmează să o adopte instanţa, iar compania se va conforma ei.

Cine sunt beneficiarii

Compania Ruta-Prim, care este unul dintre cei mai mari prestatori de servicii transport pasageri în Chişinău şi administrează nouă rute de microbuz şi două de autobuz în Chişinău ,este controlată de familia lui Iurie Topală.

Astfel în prezent firma are în calitate de fondatori Ruta-Prim Service (55%), Rodica Topală (30%),Natalia Boţan (11,25%) şi Nicolae Boţan (3,75%).

La rândul ei Ruta-Prim Service este deţinută de soţia lui Iurie Topală, Rodica Topală (80,71%), fiica Doiniţa Topală (15,22%), iar ucraineanului Serghii Rurak îi revin 4,07%.