Astfel, Republica Moldova a fost inclusă în a doua categorie de ţări, ale căror guverne nu respectă standardele minime ale actului privind protecţia victimelor traficului de persoane, iar printre cauzele de bază ale agravării fenomenului sunt sistemul judiciar corupt, care pedepseşte victimele, nu infractorii. Totodată, în document este menţionată şi regiunea transnistreană, acolo de unde potrivit cercetătorilor, provin multe victime ale traficului de persoane în scop de exploatare sexuală.

„Republica Moldova este o ţară sursă pentru traficanţi, care racolează bărbaţi, femei şi copii, pe care îi supun traficului sexual şi muncii forţate. Victimele din Republica Moldova sunt supuse exploatării sexuale şi muncii forţate în Republica Moldova, Rusia, Ucraina şi ţări din Europa, Orientul Mijlociu, Africa şi Asia de Est. Femeile şi copiii sunt supuşi traficului sexual în bordeluri, saune şi saloane de masaj. Totodată, regiunea transnistreană rămâne o sursă de victime atât pentru traficul de persoane, cât şi pentru munca forţată. Complicitatea oficială rămâne o problemă semnificativă în Moldova. Tot mai multe victime devin adolescente de 13-15 ani”, se arată în raportul privind traficul de persoane pentru anul 2016.

De asemenea, conform raportului, instituţiile de aplicare a legii din Moldova sunt influenţate de anumiţi factori, din acest motiv persoanele vinovate, printre care se regăsesc şi funcţionari publici, nu sunt penalizaţi în conformitate cu gravitatea infracţiunii, pedeapsa rezumându-se uneori doar la o amendă. Pe lângă Moldova, într-o situaţie similară se află mai multe ţări din Europa, printre care România, Turcia, Grecia, Ungaria, Azerbaidjan, Bosnia şi Herţegovina, Macedonia, Kosovo, Letonia şi Estonia.

„Guvernul Moldovei nu îndeplineşte minimul de standarde pentru eliminarea traficului de fiinţe umane, cu toate acestea, autorităţile depun eforturi semnificative în acest sens. Corupţia, în special ce din instituţiile de aplicare a legii şi din sistemul judiciar, împiedică urmărirea penală şi influenţează punerea sub acuzare, inclusiv în cazurile care vizează funcţionari publici, care au fost complici. Sistemul judiciar deseori le aplică traficanţilor condamnaţi pedepse care nu corespund cu gravitatea infracţiunii, uneori limitându-se la amenzi, iar alteori anulând condamnările în instanţele superioare”, potrivit raportului.

„Obstacole juridice şi organizatorice, inclusiv schimbările în sistemul naţional de investigaţie a cazurilor de trafic zădărnicesc eforturile instituţiilor de aplicare a legii. Autorităţile au identificat şi au asistat mai multe victime, însă acestea au continuat să fie intimidate. Mai mult, au fost cazuri în care procurori au acuzat victimele de comiterea anumitor infracţiuni”, se mai arată în raportul anual.