Eugen Râbca, expert în domeniul accesului la informaţie, este de părere că instituţiile publice folosesc Centrul în calitate de paravan în raport cu lipsa accesului la informaţia de interes public.

„Este benefică contribuţia Centrului pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal pentru crearea unei practici. Totuşi, se creează impresia că Centrul este folosit direct sau indirect de alte instituţii publice în calitate de motiv, paravan, bâtă în raport cu lipsa accesului la informaţie de interes public. Am impresia că alte instituţii publice creează o imagine negativă Centrului pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal, transformându-l într-un duşman al libertăţii de exprimare în Republica Moldova”, a comentat Eugen Râbca. 

Sergiu Bozianu, şef adjunct al Direcţiei evidenţă şi control al CNPDCP, a explicat că invocarea datelor cu caracter personal nu înseamnă, de fapt, că jurnaliştii nu pot avea acces la informaţiile solicitate.

„Este total eronată afirmaţia potrivit căreia dacă invocăm că sunt date cu caracter personal, nu putem intra în posesia acestor informaţii sau ar exista vreo restricţie de a intra în posesia acestor date. Sunt trei condiţii prestabilite de legiuitor care dau posibilitatea oricărui subiect care probează un anumit interes de a avea acces la datele cu caracter personal, fiind vorba despre calitatea persoanei, dacă fapta în care este implicată această persoană este de interes public şi, respectiv, dacă informaţia administrată a fost manifestată public de către subiectul datelor cu caracter personal”, a precizat Sergiu Bozianu. 

Reprezentantul Centrului susţine că orice solicitare de acces la date cu caracter personal, într-o anumită măsură implică ingerinţa în viaţa privată. „În majoritatea cazurilor, subiecţii pe care îi investigaţi nu vor fi de acord cu faptul că doriţi să obţineţi o anumiă informaţie încercând să o publicaţi. Ţinând cont de practica CEDO în cazurile în care a examinat accesul la informaţie prin prisma protecţiei datelor cu caracter personal, astfel de ingerinţă ar putea exista în cazul în care există o normă legală la nivel naţional, care permite o astfel de ingerinţă, cum ar fi Legea privind accesul la informaţie şi Legea cu privire la libertatea de exprimare”, a subliniat Sergiu Bozianu. 

Depersonalizarea exagerată a hotărârilor de judecată

Şi depersonalizarea hotărârilor de judecată se face într-un mod exagerat de către insanţele din ţară, au recunoscut participanţii la discuţie. „Avem hotărâri judecătoreşti în care judecătorul este indicat XXX, există hotărâri prin care persoana este condamnată la XXX ani sau hotărâri prin care persoana XXX se judecă, de exemplu, cu un consiliu raional de la sud. Este, părerea mea, exagerat”, a mai spus Eugen Râbca.
 
Ion Guzun, jurist în cadrul Centrului de Resurse Juridice, este de aceeaşi părere: invocarea datelor cu caracter personal a devenit o practică la care se recurge selectiv, iar depersonalizarea hotărârilor de judecată pare pe alocuri ridicolă. „În multe hotărâri de judecată nu este indicat numele judecătorului. Asta nu este dată cu caracter personal. Atunci pentru ce preşedintele emite un decret prin care îl numeşte, îl investeşte în funcţie, dacă el în hotărâre este X? Acea hotărâre are însă un impact public”, a subliniat expertul.

Şeful adjunct al Direcţiei evidenţă şi control al CNPDCP susţine că instituţia sa a sesizat această problemă în 2015. „Am făcut demersurile necesare pentru a comunica entităţilor că nu este bine. Am considerat că este o depersonalizare excesivă. Am identificat care a fost problema”.

Depersonalizarea se face nu de către judecător, ci de către asistenţi sau grefieră, prin Programul integrat de gestionare al dosarelor (PIGD) şi are anumite criterii de depersonalizare prestabilite. Aceste criterii nu au fost adaptate în deplină măsură. Programul selecta automat care sunt identificatorii şi ştergea absolut totul. Am soluţionat această problemă în mare parte. Probabil, de acum înainte vom găsi mai puţine hotărâri depersonalizate în acest fel. În prezent, se aduc îmbunătăţiri acestui soft şi va fi o altă logică de selecţie a datelor”, a explicat Sergiu Bozianu.