Analistul spune că procesul de integrare europeană al Republicii Moldova a îngheţat, de la Bruxelles semnalele transmise sunt din ce în ce mai slabe, iar România trebuie să fie pregătită cu un plan B.
Parteneriatul Estic, unde Republica Moldova este lider este un eşec total, iar la summitul de la Riga, din mai, decidenţii europeni încearcă o relansare a acestui pact, însă interesul pentru extinderea Uniunii Europene a scăzut foarte mult în ambele părţi.
Faptul că Executivul de la Chişinău este controlat aproape în totalitate de comunistul Voronin, în urma eşecului politicienilor pro-europeni de a forma o alianţă după alegerile parlamentare de la sfârşitul anului trecut, este o altă greutate agăţată de piciorul parcursului european al Republicii Moldova, spune expertul FUMN.
După alegeri, înainte chiar de învestirea noului Guvern, criza economică din Republica Moldova s-a acutizat, furtul unui miliard de dolari cauzând pierderea a 42 de procente a leului moldovenesc în faţa dolarului. În plus, furnizorii de gaze şi energie electrică au cerut creşterea tarifelor pentru consumatori.
Totuşi, „Republica Moldova nu poate fi încadrată în categoria statelor eşuate, în schimb poate fi considerată un stat fragil, cu un mare grad de vulnerabilitate. Stabilitatea financiară şi social-economică este în pericol. Dacă Guvernul nu reuşeşte să încheie acordul cu FMI, atunci nu va putea avea acces la pieţele financiare internaţionale. Premierul a admis recent în cadrul unei emisiuni televizate că suma dispărută de la BEM, de un miliard de dolari, ar putea fi preluată la datoria publică. În această situaţie guvernul s-ar putea împrumuta urgent pe pieţele internaţionale pentru a acoperi paguba de la BEM, de exemplu prin emisiunea de obligaţiuni. Ulterior acestea ar fi răscumpărate la termenul de maturitate prin trageri din bugetul de stat. Dar fără acordul cu FMI pieţele financiare rămân închise pentru Republica Moldova. În lipsa împrumutului respectiv, sistemul financiar-bancar şi odată cu acesta şi economia naţională riscă să se prăbuşească”, scrie George Scarlat.
Dar un acord cu FMI înseamnă măsuri de austeritate foarte dure, care nu vor putea fi suportate de populaţia săracă. Ultimul Barometru al Opiniei Publice a relevat că oamenii sunt dispuşi să îşi apere drepturile în stradă, iar o mică parte a respondenţilor sondajului au spus că nu se tem de o reeditare a protestelor din 2009, când au fost daţi jos de la Putere comuniştii lui Voronin.
Analistul din cadrul FUMN spune că în această situaţie, România trebuie să aibă un plan B, deşi „ar fi mai confortabil pentru România să nu vină la putere în Republica Moldova forţe de orientare pro-rusă, eurasiatică, indiferent prin ce mod, fie alegeri anticipate sau reconfigurarea actualei majorităţi parlamentare prin schimbarea coaliţiilor. Această eventualitate nu poate fi totuşi exclusă”.
Pentru că circumstanţele s-au schimbat, şi politica României ar trebui să se adapteze şi să se schimbe în mod corespunzător.
Sursa: infoprut.ro
Jurnal.md
