Şefa Agenţiei de Recuperare a Bunurilor Infracţionale, Otilia Nicolai, şi-a citit raportul despre activitatea instituţiei, care a fost, în linii generale, o exprimare a nemulţumirii conducerii faţă de numărul mic de angajaţi, dar şi faţă de condiţilei de muncă. Ulterior, membrii Comisiei juridice au trecut la întrebări.

„Este greşită percepţia că Agenţia de recuperare a bunurilor infracţionale este Agenţia de recuperare a miliardului. Agenţia nu are un rol proactiv să decidă de sine stătător pe care dosare anume urmează să-şi desfăşoare investigaţiile. Agenţia activează doar în ba delegaţiilor emise de Procuratură”, a  declarat Zumbreanu.

Zumbreanu a adăugat că recent a primit solicitări de la Procuratură pentru a investiga şi depista banii furaţi din sistemul bancar. Mai mult, raportorii au afirmat că despre restituirea banilor se poate vorbi doar după ce persoanele cercetate în cadrul dosarului privind jaful bancar îşi vor primi sentinţele definitive.

Deputatul Ion Casian a insistat să i se răspundă dacă agenţia a întreprins măsuri în colaborare cu reprezentanţii companiei Kroll.

Precizăm că Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale a fost înfiinţată în luna martie a anului trecut. După câteva luni, directorul adjunct al Centrului Naţional Anticorupţie Cristina Ţărnă şi-a dat demisia din cauza proiectului de lege elaborat de membrii PD Sergiu Sârbu şi Andrian Candu, care prevedea că agenţia va trece în subordinea Fiscului. Atunci, Ţărnă spunea că CNA se va transforma în avocatul businessmanilor şi că reformele anunţate în domeniul anticorupţie nu coincid cu viziunile sale. La sfârşitului anului trecut, Parlamentul a adoptat în lectură finală mai multe modificări, inclusiv la Legea privind Agenţia de Recuperare a Bunurilor Infracţionale. Astfel, această instituţie a rămas în subordinea CNA.