Mai exact, este vorba doar de procedura de semnare a decretelor de numire în funcţie a celor 6 miniştri şi a unui viceprim-ministru trimişi de PD în Guvern la sfârşitul anului trecut. În cadrul audierilor de la CC, democratul Sergiu Sîrbu, a recunoscut că procedura este una ieşită din comun şi nu ar trebui aplicată prea des, dar a insistat totuşi ca aşa să fie depăşit blocajul.

Analiştii politici spun că hotărârea Curţii Constituţionale era una previzibilă în condiţiile în care, spun ei, puterea oligarhică a reuşit să-şi subordoneze majoritatea instituţiilor statului, scrie Deutsche Welle.

Igor Dodon, din ce în ce mai puţin gălăgios

La fel a comentat situaţia şi Igor Dodon. Cel care anterior ameninţa guvernarea cu faptul că „sute de mii de susţinători aşteaptă un semnal din partea preşedintelui pentru a da jos această guvernare”, s-a limitat doar la o postare cuminte pe Facebook: „Curtea Constituţională a devenit ostatica propriilor decizii neinspirate. Sunt iarăşi încălcate grav procedurile legale”. Potrivit lui, prin decizia sa, CC a trecut definitiv în zona gri a democraţiei şi a statului de drept: „Curtea şi-a reconfirmat imaginea de instrument politic docil, nu de organ constituţional. Este o cădere dezonorantă şi regretabilă pentru un stat care se vrea democratic”, a comentat Dodon.

Potrivit Hotărârii Curţii Constituţionale, refuzul deliberat al şefului statului de a-şi îndeplini obligaţia constituţională de a da curs propunerii repetate a prim-ministrului de înlocuire a unor membri ai Guvernului constituie o încălcare gravă a obligaţiilor sale constituţionale. Prin urmare, interimatul funcţiei de preşedinte urmează a fi asigurat, pentru procedura de semnare a decretelor, fie de preşedintele Parlamentului, fie de prim-ministru.

Finul Candu, din nou preşedinte interimar

Deja s-a decis – cel care va asigura interimatul funcţiei de preşedinte pentru procedura de confirmare a noilor miniştri va fi şeful Legislativului, Andrian Candu, finul oligarhului Vlad Plahotniuc, lider PDM: „În calitate de preşedinte interimar, voi semna în perioada următoare decretul privind numirea miniştrilor şi voi primi jurământul acestora”, a declarat marţi, Andrian Candu.

La mijlocul lunii decembrie, Partidul Democrat a anunţat că 7 din cei 13 miniştri din Guvernul Filip vor fi înlocuiţi, iar Igor Dodon a spus că va semna doar decretele de demisie a vechilor miniştri, nu şi pe cele de învestire a noilor membri ai Guvernului. Potrivit lui, „majoritatea candidaţilor propuşi au demonstrat inconsecvenţă, lipsă de profesionalism şi oportunism regretabil în funcţiile şi activităţile desfăşurate anterior, iar unii au fost implicaţi direct sau indirect în frauda bancară”. Printre noii membri ai Guvernului, propulsaţi de PDM, se numără şi ex-premierii Iurie Leancă şi Chiril Gaburici, care au semnat garanţiile de stat prin care Banca Naţională a Moldovei a creditat, în 2014 şi 2015, cu miliarde de lei cele trei bănci moldoveneşti prin intermediul cărora, din sistemul bancar al ţării, s-a furat 1 miliard de dolari. Miliardul furat a fost transformat în datorie de stat şi pus pe umerii cetăţenilor, până în prezent ancheta stagnează, termenul de prescripţie expiră, iar majoritatea celor care, în virtutea atribuţiilor de serviciu, aveau obligaţia să blocheze frauda se află nu doar în libertate, dar continuă să administreze bani publici.

Igor Dodon, un preşedinte decorativ risipitor

Una din promisiunile electorale ale lui Igor Dodon, în campania pentru alegerile prezidenţiale din 2016, era recuperarea miliardului furat. Până acum, potrivit unor analişti politici de la Chişinău, acesta nu izbutit nimic în acest sens. Consiliul Suprem de Securitate, pe care îl prezidează, a fost paralizat prin boicotarea acestui organ de către exponenţii guvernării controlate de PDM. În schimb, Dodon a mers de nenumărate ori în vacanţă, s-a întâlnit de 7 ori cu Vladimir Putin fără rezultate palpabile, a împărţit nişte medalii, Preşedinţia a cheltuit, pe timp de criză, în primul an de mandat al lui Igor Dodon peste 1 milion de lei pentru servicii aeriene şi a procurat, din bani publici, potrivit Registrului de Stat al Achiziţiilor Publice, un aparat de fotografiat în valoare de 160 de mii de lei.

DW