VIDEO

Campania Jurnal TV „Boierii Moldovei sărăcite”: Averea judecătorului de la Curtea Supremă de Justiţie Oleg Sternioală

Campania Jurnal TV „Boierii Moldovei sărăcite”: Averea judecătorului de la Curtea Supremă de Justiţie Oleg Sternioală
Sursa: jurnal.md Foto: jurnal.md 23.09.2017 20:21
Moşteniri de milioane de la părinţii care au trăit toată viaţa modest, donaţii de mii de euro de la socri, maşina nouă luată în folosinţă. Este averea declarată de judecătorul Oleg Sternioală de la Curtea Supremă de Justiţie. Un magistrat cu prieteni influenţi în politică şi în lumea de afaceri care s-a bucurat în ultimii ani de salturi spectaculoase în carieră şi o creştere considerabilă a averii. 

Oleg Sternioală locuieşte împreună cu familia într-o casă impunătoare în oraşul Codru din municipiul Chişinău. Locuinţa are două etaje şi mansardă. Este amplasată pe un teren de şase ari, pe care s-a găsit loc şi pentru o piscină.



Magistratul şi-a dotat casa şi cu tehnologii de ultimă oră. Şi-a montat un sistem independent de producere a energiei prin intermediul panourilor solare. Dar şi un sistem de supraveghere video destul de complex. Are camere peste tot. În documente, valoarea cadastrală a întregii proprietăţi este de un milion 200 de mii de lei. Preţul de piaţă, însă, potrivit unor agenţi imobiliari, se ridică la 240 de mii de euro, adică peste 5 milioane de lei. Nici suprafaţa indicată în acte nu pare să corespundă realităţii. Se vede cu ochiul liber că locuinţa are mai mult decât 120 de metri pătraţi, cât arată Sternioală. Despre această casă, judecătorul le spunea anul trecut jurnaliştilor de la Ziarul de Gardă, că ar fi fost procurată de către părinţii săi pensionari, care ar fi intenţionat să se mute din oraşul Floreşti, în capitală. Imobilul a fost cumpărat în 2013, dar se regăseşte abia în declaraţia de avere a magistratului pentru anul 2016. Este anul în care a moştenit oficial o parte din imobil, în urma decesului tatălui său, care, din cauza unei boli incurabile, nu a mai apucat să se mute. Oficial, magistratului îi aparţine doar a şasea parte din această proprietate, pe care o împărţeşte în acte cu mama şi sora sa. De facto, aici locuieşte doar judecătorul cu familia sa. Unii vecini, care nu au vrut să fie filmaţi, ne-au spus că Sternioală stă acolo deja de 4-5 ani.

Mama judecătorului, profesoară în oraşul Floreşti, pensionară, dar care continuă să muncească, susţine că imobilul din capitală l-a cumpărat ea şi soţul său, care a fost procuror, cu intenţia de a se muta cândva la Chişinău. Femeia ne-a spus că a economisit toată viaţa, nu a mers în vacanţe, nu şi-a cumpărat lucruri scumpe, iar tot ce a agonisit a dat pe casa în care acum locuieşte feciorul său. Doar că nu ştie cât. Cu o parte din sumă ar fi contribuit şi fiul judecător.

Deşi cei doi cumpărători de jure ai casei nu au avut niciodată automobile, proprietatea este dotată cu două garaje. Exact atâtea maşini au cei doi locatari. Soţia judecătorului, are un automobil KIA în valoare de câteva sute de mii de lei, pe care şi l-a procurat încă înainte de căsătorie. Sternioală, la rândul său, conduce o Skoda aproape nouă, pe care cineva i-ar fi dat-o în folosinţă. Un asemenea automobil costă cel puţin 18 mii de euro şi am vrut să aflăm de la magistrat cine i-a făcut un cadou atât de scump, însă judecătorul nu a găsit timp pentru a răspunde la întrebările pe care, cu mai multe zile în urmă, i le-am prezentat în formă scrisă, aşa cum ne-a cerut.

Oleg Sternioală şi-a început cariera în 1996 în calitate de grefier, în timp ce încă studia Dreptul la Universitatea de Stat din Moldova. În anul următor, când a absolvit facultatea, a devenit consultant la Curtea de Apel. Peste încă un an era deja consilier al preşedintelui instanţei, iar în 2001, şeful statului de atunci, Vladimir Voronin, l-a numit în funcţia de judecător în sectorul Ciocana al capitalei. Sternioală abia împlinise 26 de ani. A activat la Judecătoria Ciocana până în 2008, ocupând pentru doi ani şi postul de vicepreşedinte al instanţei. Între 2008 şi 2014 a condus Judecătoria sectorului Buiucani, iar din această funcţie a candidat pentru un fotoliu la Curtea Supremă. Şi l-a obţinut. Chiar dacă, în aceeaşi cursă s-au înscris judecători cu mai multă experienţă, care au acumulat mai multe puncte în cadrul concursului. Sternioală a obţinut cu doar două puncte mai mult, decât cel mai slab candidat şi cu tocmai 35 mai puţin decât cel mai puternic, care, de altfel, nu a fost promovat. Cel care a ales dintre pretendenţi a fost Consiliul Superior al Magistraturii, iar decizia instituţiei de a înainta candidatura lui Sternioală Parlamentului pentru votare este semnată de preşedintele interimar de atunci, Dumitru Visternicean. Contactat telefonic, el ne-a spus că la CSM s-a înrădăcinat practica de a nu lua drept reper principal nota dată judecătorilor de către specialiştii din Colegiul de selecţie.

Întrebat, însă, care a fost criteriul după care a fost selectat Sternioală, dacă nu punctajul obţinut în cadrul concursului, Visternicean a răspuns că nu mai ţine minte, pentru că a trecut mult timp de atunci.

Unii dintre contracandidaţii lui Sternioală ne-au spus că nu li se pare normal să fie organizat un concurs, dacă în urma acestuia este promovat un candidat mai slab, în detrimentul altora mai puternici. Nimeni, însă, nu a acceptat să-i fie înregistrată vreo declaraţie în care să comenteze decizia CSM. Statutul judecătorului impune anumite rezerve şi limite - ni s-a spus.

Punctajul scăzut acumulat de Sternioală în cadrul concursului, nu este singura circumstanţă de care nu a ţinut cont CSM atunci când l-a selectat dintre mai mulţi candidaţi. Instituţia nu a luat în calcul nici faptul că în 2013, un control al inspecţiei judiciare a relevat mai multe neajunsuri la Judecătoria Buiucani, condusă pe atunci de Sternioală. Activitatea instanţei a fost calificată, per ansamblu, drept „satisfăcătoare”. Adică nu „excelentă”, nu „foarte bună” şi nici măcar nu „bună”, ci „satisfăcătoare”.

Promovarea în 2014 a lui Sternioală de la prima instanţă direct la Curtea Supremă, ceea ce este o practică destul de rară în lume şi în Republica Moldova, nu este prima dovadă de bunăvoinţă deosebită din partea CSM faţă de acest judecător. În anul 2010, Consiliul Superior al Magistraturii a examinat o sesizare din partea Curţii de Apel Chişinău privind unele încălcări grave admise de judecătorul Oleg Sternioală la examinarea unui dosar penal. Magistratul a încălcat tocmai şase articole din Codul de procedură penală, astfel încât decizia sa a fost până la urmă casată, iar dosarul - trimis la reexaminare. În şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorul a recunoscut erorile, însă membrii instituţiei au decis să nu-l pedepsească. CSM a hotărât să ia act de faptul că Sternioală a încălcat grav legislaţia, dar să se limiteze la discutarea cazului, fără să intenteze o procedură disciplinară pe numele lui.

Anul trecut, judecătorul s-a bucurat de o nouă promovare. CSM l-a numit în componenţa Colegiului de evaluare a performanţelor judecătorilor, chiar dacă în acel moment se afla în proces de examinare o sesizare împotriva lui Sternioală, care putea duce la pornirea unei proceduri disciplinare.

În paralel cu avansarea impresionantă pe scară profesională, Oleg Sternioală s-a bucurat de o ascensiune uimitoare şi pe plan material.

Dările de seamă cu privire la proprietăţile deţinute, prezentate de magistrat de-a lungul anilor, înfăţişează o evoluţie spectaculoasă - în 2008 nu avea nimic în afară de salariu, iar în 2016 declară deja mai multe imobile, mai multe maşini şi donaţii anuale de 10 mii de euro. Să vedem: Cea mai veche declaraţie de avere disponibilă este cea depusă de Sternioală pentru anul 2008, în calitate de judecător în sectorul Buiucani al capitalei. Potrivit acestui document, magistratul nu avea nici locuinţă, nici maşină, nici alte bunuri declarate. A avut doar un salariu anual de 68 de mii de lei, adică aproximativ cinci mii şi jumătate pe lună. Nu declara că ar fi avut bani la bancă în momentul depunerii dării de seamă, dar indica faptul că a obţinut un venit de 210 lei din depuneri la instituţii financiare. În 2009, veniturile lui Sternioală au crescut, dar nu spectaculos. A câştigat în total 82 de mii de lei, la salariul de judecător adăugându-se venituri din activitate pedagogică şi alte surse precum pensii, burse, îndemnizaţii, sau premii. Şi, din nou, deşi nu indică faptul că ar păstra bani în bancă, arată că a câştigat 5700 de lei din depuneri la instituţii financiare. Totodată, deşi nu a declarat vreo maşină deţinută în 2008, în 2009 indică un venit de 5 mii de lei din vânzarea unui automobil. Capitolul bunuri imobile rămâne necompletat şi în acest an, însă îşi face apariţia o maşină. O KIA. Sternioală nu indică nici modelul, nici anul fabricaţiei, dar arată că autoturismul l-a costat aproape 230 de mii de lei. Raportată la cursul de schimb din 2009, suma ar echivala cu aproximativ 15 mii de euro. Un preţ mult prea mare pentru posibilităţile financiare declarate la acea etapă de judecător. I-ar fi trebuit să economisească timp de trei ani toţi banii din salariu. Următoarea declaraţie de avere disponibilă este cea depusă pentru 2012. Aici maşina procurată în 2009 nu se mai regăseşte, iar veniturile salariale se cifrează la 77 de mii. Judecătorul arăta că nu deţine nici locuinţă, nici automobil. În schimb şi-a deschis un cont de credit de 150 de mii de lei. În 2013, câştigul salarial anual al magistratului urcă până la 90 de mii de lei. În acest an, Sternioală declară din nou o maşină. Un Volkswagen Golf, de doi ani, care ar fi costat 100 de mii de lei, echivalentul a aproximativ 5800 de euro în acel an. Maşina nu este înregistrată pe numele său. Contul de credit nu mai apare în darea de seamă nouă. Anul 2013 este, de altfel, şi anul în care părinţii lui Sternioală au devenit proprietarii de jure ai casei în care azi locuieşte magistratul.

2014 a fost un an al schimbărilor pentru Sternioală. În februarie a fost numit magistrat la CSJ, iar în octombrie s-a recăsătorit. A făcut o nuntă de lux în unul dintre cele mai scumpe localuri din Chişinău. Asta chiar dacă, un an mai devreme, pare să fi cheltuit mai mult decât a câştigat şi avea conturile bancare cam goale. Parcările din preajma restaurantului au fost invadate atunci de maşinile scumpe ale invitaţilor. L-au onorat cu prezenţa persoane din fruntea justiţiei moldoveneşti, printre care şeful Consiliului Superior al Magistraturii, Victor Micu şi preşedintele Asociaţiei Judecătorilor, magistratul de la CSJ, Ion Druţă. I-au acceptat invitaţia persoane de la conducere precum ministrul Justiţiei de atunci, Oleg Efrim şi fostul şef al Serviciului Vamal, Tudor Baliţchi. Printre nuntaşi s-a numărat şi Dorin Damir, unul dintre finii de cununie ai preşedintelui Partidului Democrat Vladimir Plahotniuc. Dar şi Daniela Guma, fiica lui Valeriu Guma, un fost deputat din partea PD, căutat pe atunci de Interpol. Guma fusese condamnat în România la patru ani de închisoare cu executare, pentru acte de corupţie, însă justiţia moldovenească l-a achitat de puşcărie dându-i o pedeapsă cu supendare. De altfel, cel care a decis, în prima instanţă, că Guma nu ar merita să ajungă după gratii, aşa cum au considerat de cuviinţă magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România, este un fost subaltern de-al lui Sternioală de la Judecătoria Buiucani, Ghenadie Pavliuc. Evenimentul select organizat de judecătorul Curţii Supreme a fost păzit de mai mulţi agenţi de securitate, astfel încât informaţiile pe care au putut să le afle jurnaliştii despre petrecere şi petrecăreţi au fost puţine. Invitaţii au fost zgârciţi la declaraţii, dar, se pare, nu şi la cadouri. În declaraţia de avere depusă de magistrat pentru acel an, el a indicat că a câştigat la nuntă 70 de mii de euro. Dacă au fost, să zicem, 100 de cupluri, rezultă că fiecare i-a dăruit, în medie, 700 de euro, sau echivalentul a 15 mii de lei, aproximativ 3 salarii medii.
Începând cu 2014, lucrurile au început să arate altfel în dările de seamă ale magistratului. Pentru acel an Sternioală declară câştigul său salarial anual de 200 de mii de lei şi pe al soţiei - 39 de mii. Totodată, femeia a câştigat aproximativ 170 de mii de lei din vânzarea unui oarecare bun. În declaraţia judecătorului, pe lângă Volkswagenul indicat în 2013 a apărut şi o maşină a soţiei - o KIA cumpărată nouă, cu un an mai devreme, cu aproape 400 de mii de lei, echivalentul a peste 23 de mii de euro pe atunci. Tot în 2014, femeia a împrumutat bani şi a semnat un contract de investiţii pentru un apartament de 71 de metri pătraţi, pentru care a plătit, până în anul 2016, în total 35.600 de euro. În prezent locuinţa este înscrisă pe numele ambilor soţi. Un alt împrumut de aproape 40 de mii de euro, contractat tot în 2014, a fost şi el restituit până în prezent. După nuntă, familia ar fi luat în folosinţă un apartament de 89 de metri pătraţi, aceasta fiind prima locuinţă declarată de magistrat. Este vorba despre un apartament într-un bloc nou din sectorul Botanica al capitalei.

În 2015, Sternioală a câştigat din salariul de la Curtea Supremă de Justiţie şi cel de la Institutul Naţional al Justiţiei, unde predă, în total 240 de mii de lei. Soţia sa nu mai lucrează, însă, a contribuit şi ea la bugetul familiei cu 10 mii de euro pe care i-ar fi primit de la părinţi. Se pare că este vorba despre o contribuţie anuală, deoarece aceeaşi sumă figurează drept donaţie primită de soţie şi în 2016. La capitolul proprietăţi rămâne fără schimbări, până în declaraţia depusă pentru 2016, când, în urma decesului tatălui său, Sternioală moşteneşte o parte din casa din capitală, dar şi o parte dintr-un apartament deţinut de bărbat în oraşul Floreşti. Tot anul trecut a fost dat în exploatare şi apartamentul în care a investit familia în 2014, însă soţii nu s-au mutat în el.

Încercările reporterului Jurnal TV de a discuta cu magistratului despre promovările de care s-a bucurat şi averile pe care le-a adunat au fost, deocamdată, zadarnice. Contactat telefonic pentru a conveni asupra unui interviu, Sternioală a cerut mai întâi să-i fie prezentate întrebările în scris şi să i se promită că pe post vor fi date nu doar declaraţiile sale cu privire la proprietăţile pe care le deţine, ci şi ceea ce ar avea de spus cu privire la numărul dosarelor pe care le examinează în fiecare zi. A obţinut şi una şi alta, dar răspunsuri nu a mai dat, nici după mai multe zile de încercări ale reporterului de a discuta cu el.

Peste doar câteva clipe după această filmare, odată dispărut din faţa camerei de luat vederi, magistratul l-a telefonat pe agentul de pază din holul instanţei şi i-a cerut să-i dea să vorbească cu reporterul Jurnal TV. Convorbirea nu a putut fi înregistrată, însă, Sternioală l-a avertizat pe jurnalist că prin locurile în care merge să filmeze există camere de supraveghere şi i-a recomandat să fie atent. Se întâmpla după ce cu o seară înainte, reporterul a mers să vadă cui aparţine apartamentul în care s-a mutat magistratul după nuntă. Locuinţa este supravegheată. În prima zi nu a deschis nimeni, însă după avertizarea magistratului am decis să revenim pentru o nouă încercare de a afla informaţii. Faptul că judecătorul, deşi nu locuieşte acolo, ştie că a fost echipa de filmat, ne-a dat de bănuit. Nici de această dată nu a deschis nimeni. Însă, am aflat de la mai mulţi vecini că acum în acea locuinţă stă fiul lui Oleg Sternioală din prima căsătorie. Şi că de fapt, este vorba despre două apartamente, nu de unul. În actele de la Cadastru locuinţele sunt înscrise pe numele unui bărbat în vârstă de 36 de ani. Potrivit documentelor, acesta este primul şi singurul proprietar al celor două apartamente cu o suprafaţă totală de aproape 200 de metri pătraţi, în care ar fi investit încă în faza de construcţie a clădirii, pe când avea doar 17 ani. Curios este şi faptul că acest bloc a fost ridicat pe un teren care a aparţinut cândva unui judecător. Este vorba despre Serghei Papuha, de la Judecătoria Chişinău, sectorul Râşcani, care, înainte să devină magistrat, a activat în cadrul direcţiei juridice din cadrul Primăriei capitalei.

L-am fi întrebat pe Oleg Sternioală cum se explică faptul că fiul său locuieşte acum în acelaşi apartament în care declara şi el că a stat imediat după nuntă, în condiţiile în care acest bun nu este înscris pe numele niciunuia dintre membrii familiei. Cine i-l dă în folosinţă şi cu ce condiţii? Aceasta, dar şi celelalte întrebări, rămân fără răspuns, pentru că judecătorul aşa şi nu ne-a mai contactat şi nici nu a răspuns la apelurile noastre.

Pentru că a spus că nu are timp să răspundă la întrebări din cauza unui volum mare de lucru, am decis să mergem să-l aşteptăm până termină ziua de muncă. Dar asta ca să descoperim că a plecat din judecătorie înainte de sfârşitul programului. Nu, însă, fără a ne transmite un mesaj şi o nouă promisiune - de a răspunde la întrebări săptămâna viitoare.
 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI