Conform unei analize, proiectul PD şi PSRM votat la 5 mai în Parlament încalcă mai multe recomandări ale Comisiei de la Veneţia şi anume:

1. Prevederile concrete de formare a circumscripţiilor uninominale şi limitele acestora vor fi decise în baza unui regulament aprobat de către Comisia Electorală Centrală (CEC), în timp ce Comisia de la Veneţia recomandă includerea acestora la nivel legislativ superior, chiar constituţional pe unele aspecte;

2. Revizuirea limitelor circumscripţiilor va putea fi făcută de către CEC cu mai puţin de un an înainte de alegeri, în timp ce recomandarea este ca astfel de decizii să poată fi luate nu mai târziu de un an în ajunul alegerilor în baza expertizei unei comisii speciale independente. Mai mult, proiectul de lege oferă CEC-ului 6 luni de la data intrării în vigoare a legii noi pentru a delimita fiecare circumscripţie, ceea ce înseamnă că chiar prima delimitare se va putea face cu mai puţin de un an înainte de alegerile parlamentare din 2018. Comisia de la Veneţia consideră limitele circumscripţiilor electorale un element fundamental al legislaţiei electorale, iar acestea nu pot fi amendate în apropierea alegerilor;

3. Autorii ambelor proiecte insistă asupra aplicării noului sistem chiar pentru următorul scrutin, chiar dacă recomandarea este să fie aplicată orice modificare substanţială abia pentru următorul ciclu electoral;

4. Sistemul de examinare a contestaţiilor şi judecarea cauzelor electorale trebuie să fie foarte clar, iar competenţele fiecărei instanţe trebuie să fie foarte clare, conflictul de jurisdicţii fiind inadmisibil. Pe de altă parte, autorii propun ca examinarea cauzelor electorale să fie făcută de instanţele de circumscripţie. Având în vedere harta organizării judecătoreşti şi modalitatea propusă de formare a circumscripţiilor, este clar că în unele circumscripţii vor intra localităţi din jurisdicţia diferitor instanţe, ceea ce creează un conflict inadmisibil de jurisdicţie. Putem să adăugăm şi faptul că judecătoriile de circumscripţie nu deţin nici nivelul de cunoştinţe, nici de integritate şi încredere din partea cetăţenilor, pentru a putea deveni actor important în procesul electoral. În general ar fi recomandabilă pentru Republica Moldova excluderea instanţelor judecătoreşti de drept comun din procesul electoral. Examinarea contestaţiilor şi judecarea acestora fiind pusă pe seama consiliilor electorale, a CEC şi Curţii Constituţionale.

5. Comisia de la Veneţia cere expres oferirea accesului concurenţilor electorali la presa publică şi privată. În loc de aceasta, autorii propun excluderea tuturor obligaţiilor pentru mass-media, păstrând doar obligaţia presei locale să desfăşoare dezbateri, în cazul candidaţilor pe circumscripţii.

6. Limitele circumscripţiilor electorale vor fi formate după nişte criterii total vagi, mai mult, din recomandările Comisiei de la Veneţia şi practica mondială, desprindem foarte clar că o circumscripţie nu poate cuprinde localităţi din diferite regiuni administrative. În cazul Republicii Moldova nu este posibilă respectarea acestui criteriu până la executarea reformei teritorial-administrative.

Experţii Transparency International Moldova sunt de părere că în spaţiul public se manipulează foarte mult pe marginea recomandărilor Comisiei de la Veneţia ca fiind neimportante, se „pedalează idea că fiecare stat este liber să îşi aleagă sistemul electoral”.

Astfel, în context, instituţia face referire la prevederea din Ghidul Bunelor Practici în Materie Electorală a Comisiei de la Veneţia: „Within the respect of the above-mentioned principles, any electoral system may be chosen”. Adică autorii sunt obligaţi să ajusteze orice modificare a Codului Electoral la recomandările Comisiei de la Veneţia, în baza obligaţiilor internaţionale ale Republicii Moldova.