„Democraţii” lui Plahotniuc de la Bălţi: Au ajuns şefi la instituţii şi întreprinderi de stat după ce au părăsit alte partide

„Democraţii” lui Plahotniuc de la Bălţi: Au ajuns şefi la instituţii şi întreprinderi de stat după ce au părăsit alte partide
Sursa: smbalti.com Foto: smbalti.com 11.04.2017 15:13
Mai multe instituţii şi întreprinderi de stat din municipiul Bălţi sunt conduse de persoane ce fac parte din conducerea locală a Partidului Democrat. Unii au ajuns în funcţie după ce au părăsit alte partide, aderând la democraţi. Deşi oficial funcţiile publice le aduc venituri modeste, aceştia reuşesc să fie darnici în campaniile electorale, “mulţumind” astfel partidului pentru promovarea în funcţii, se arată într-o investigaţie publicată de Social Media Bălţi.

În municipiul Bălţi, Partidul Democrat nu s-a bucurat niciodată de o popularitate deosebită. La parlamentarele din 2014, PD-ul a fost votat de ceva mai mult de 5 mii de persoane din cei peste 100 de mii înscrişi pe listele electorale (10%). La localele din 2015 a obţinut doar un loc în Consiliul Municipal, iar candidatul democraţilor la funcţia de primar a acumulat doar o mie de voturi (3,5%).

Maşini de lux pe banii părinţilor

Din februarie 2017, lider al democraţilor bălţeni este fostul comunist Octavian Mahu. Acesta şi-a făcut cariera politică în rândurile PCRM, fiind viceprimar, în anii 2011-2015, în perioada administraţiei lui Vasile Panciuc. Totodată a exercitat şi funcţia de primar interimar câteva luni în 2011 şi câteva uni în 2015. Anul trecut Mahu a fost numit reprezentantul Guvernului la Bălţi.

Potrivit declaraţiilor de avere, Mahu este unul din cei mai săraci politicieni bălţeni. Cel puţin în declaraţii. Cu toate acestea, funcţionarul care are o slăbiciune pentru maşini impunătoare şi scumpe a reuşit, practic în fiecare an, să se afişeze cu o maşină de lux diferită.

În 2012, Octavian Mahu circula cu un BMW X5, cumpărat în 2009. Peste un an, Mahu se plimba deja cu un alt crossover german – Audi Q5, pe care l-a schimbat pe un Mercedes nou în 2014. Peste încă un an, în 2015, locul Mercedes-ului a fost luat de o Toyota Highlander. Tot în 2015, Mahu a donat PCRM-ului 50.000 de lei în campania electorală pentru alegeri locale.

În tot acest timp, veniturile sale anuale au oscilat în jurul cifrei de 100 de mii de lei, aproximativ 8 mii de lei pe lună. Adică, nici cinci mii de euro, la cursul actual. Veniturile soţiei nu depăşeau 6 mii de lei pe lună. Pe de altă parte, costul unor astfel de automobile pe site-uri specializate variază între 10 şi 25 de mii de euro.

Octavian Mahu susţine că primul automobil – un BMW X5 a fost cumpărat pe banii părinţilor “care au lucrat peste hotare, în Grecia şi Rusia”. Ulterior a făcut schimb de automobile: cel vechi pe altul mai nou.  

Nereguli în declaraţiile de avere

BMW-ul cu care Mahu circula în 2012 nu s-a regăsit în declaraţia sa de avere pentru acel an. L-a declarat însă soţia sa Jana, care este inspector superior la Fiscul din Bălţi încă din anul 2000.

În declaraţia de avere din 2012, diferă şi salariul declarat de soţi. Octavian Mahu a indicat un venit de 77.000 şi de 44.000 de lei al soţiei. În declaraţia Janei Mahu figurează alte cifre: 46.000 venitul ei şi 66.000 lei – cel al soţului.

Şi în 2015, soţii Mahu au avut divergenţe în declaraţii. Astfel, pentru anul 2015, Jana Mahu a declarat un venit de 44.000, iar la soţ a indicat 98.000. În schimb Octavian Mahu a indicat un venit de 89.000 de lei şi respectiv 48.000 – venit al soţiei.

Octavian Mahu: “Întrebaţi soţia! (de ce diferă cifrele – n.r.) Eu am pus aşa cum este, soţia nu ştiu ce a pus, eu nu verific declaraţia soţiei. Eu răspund de declaraţia mea, eu ştiu cum am schimbat şi ce am făcut, restul, soţia, nu ştiu ce o pus.”

La rândul ei, Jana Mahu susţine că divergenţele de date din declaraţiile de avere s-ar datora faptului că ea a inclus şi taxele, iar soţul le-a exclus. “Se dă fără impozite, da eu am pus mai ghini mai mult să şibî decât mai puţin”, a precizat angajata Fiscului.

Afacerile soacrei şi gunoiul lui Mahu

În afară de autoturisme de lux, Octavian Mahu oficial nu deţine nimic. Acesta locuieşte într-un apartament de 70 de metri pătraţi, deţinut de soacra sa, Tamara Dulghir. Tot pe numele ei este înscrisă şi vila soţilor Mahu.

Soacra lui Mahu se ocupă de afaceri, aceasta este asociat unic al companiei Jenolux-Nord SRLşi deţine o cotă de 20% în Ecofactor SRL.

Prima are ca domenii de activitate comerţul cu piese auto şi băuturi alcoolice, în timp ce a doua urma să se ocupe, din anul 2011, în cadrul programului ECOVERDE, de prelucrarea deseurilor menagere în Zona Economică Liberă Bălţi (ZELB). Astfel, se anunţa că volumul investiţiilor se va ridica la 29 milioane euro la prima etapa, pentru constructia unei fabrici de sortare si achizitia de utilaj specializat pentru colectarea deseurilor menagere din Balti.

În mai 2011, exact în perioada când Octavian Mahu era primar interimar, compania Ecofactor, fondată cu două luni înainte (inclusiv de soacra sa), a câştigat licitaţia privind darea în concesiune a serviciilor de salubrizare a mun. Bălţi.

La concurs au participat doar doi agenţi economici, unul din care ulterior a contestat rezultatele concursului. În decizia finală pe acest litigiu, Curtea Supremă de Justiţie, se constată că grupul de lucru a aplicat greşit punctajul, favorizând astfel Ecofactor.

Experţii evaluatori au depăşit limita de puncte, astfel, dacă în mod normal punctaj maxim ce poate fi obţinut de un concurent e 100 de puncte, compania soacrei lui Octavian Mahu a câştigat licitaţia cu 253,9 puncte. În consecinţă CSJ a anulat rezultatul concursului.

Peste un an însă, serviciile de salubrizare au fost concesionate, dar deja companiilor TerraCleaning Nord SRL şi Terra Salubritate SRL, pentru “evitarea unei catastrofe ecologice” în municipiul Bălţi.

Fotbalist, consilier, parlamentar şi afacerist

Mahu l-a înlocuit la cârma PD-ului din Bălţi pe deputatul Serghei Chiseliov. Acesta a acces în Parlament în martie 2016, când a rămas un loc vacant după plecarea lui Constantin Botnari. Până a ajunge deputat, Chiseliov a fost consilier municipal la Bălţi. Unicul din partea PD.

Fost patron al echipei de fotbal Olimpia Bălţi, afacerile lui Chiseliov se concentrează pe localuri de agrement şi magazine online. Cea mai cunoscută afacere a sa este în domeniul web-designului, administrată de firma Telius-CCC, unde deputatul este director comercial, iar director general este soţia sa Aliona.



Potrivit declaraţiei de avere din 2015, soţia lui Chiseliov este singurul fondator al companiei cu un capital de 2,8 milioane de lei. Oficial, compania i-a adus în 2015 un venit de 59.000 de lei deputatului şi 32.000 de lei soţiei sale, dar şi alte 377.000 şi respectiv 177.000 de lei din arenda bunurilor înregistrate pe companie.

Site-ul afacerii de bază tellus.md, a fost înregistrat de Aliona Chiseliov cu ajutorul e-mailului a.melintii@telus.md. Tot cu acest mail au fost înregistrate alte 17 site-uri, ce au legătură cu deputat: grin-eyed.com; eat-go.md; rodals.md; eusports.ru; Acerbis.md; Baltionline.md; Carlsberg-pub.md; Chisiliov.md; Fiska.md; Fisca.md; Kelme.md; Lovepizza.md; Maxball.md; Sports.md; fcolimpia.md; telefon.md, malina.md şi onlinemoldova.md.

La Bălţi, Chisiliov deţine un adevărat imperiu al localurilor de agrement. Din colecţia sa fac parte Clubul de bowling şi biliard Django, Carlsberg Pub, Malina Lounge Cafe, Magazinul de haine sportive Kelme, bowling Maxxboll şi Pizzeria Amante.

Totodată, Teliuc-CCC este distributor oficial pentru zona de nord a Moldovei al producătorului de mezeluri Nivalli, controlat de compania Top-Product SRL. Fondatorii companiei sunt Sergiu Grădinaru şi Igor Pleşca, fiul preşedintelui Curţii de Apel Chişinău Ion Pleşca.

De asemenea, Chisiliov deţine televiziunea online sports.md şi portalurile de ştiri de limbă rusă baltionline.md şi onlinemoldova.md

Lista PD-iştilor bălţeni este completată şi de Mihail Didilică, socrul lui Chisiliov. Didilică este director general al SA Reţelelor Electrice de Distribuţie Nord (RED-Nord), distributorul energiei electrice în municipiul Bălţi şi câteva raioane din nordul şi centrul Moldovei. Statul deţine 100% din capitalul RED Nord, care este una dintre cel mai mari întreprinderi ale statului.



Didilică mai deţine 50% din firma SC Diaserv-Grup SRL, în parteneriat cu Nicolai Gudumac, şeful filialei Glodeni a SA Drumuri-Râşcani. Compania este specializată în lucrări de construcţii.

Firma este un contractor important în raioanele Glodeni şi Râşcani. Doar în perioada 2011-2015, compania a câştigat licitaţii de aproape cinci milioane de lei în aceste raioane.



Directorul filialei din Bălţi a RED Nord este tot un democrat – Iurie Neghină. Colonel în rezervă, Neghină a mai fost şef al Camerei de Comerţ din Bălţi, dar şi director al întreprinderii municipale Direcţia specializată antrepriză, reparaţie şi construcţie-2.

În 2011, întreprinderea a fost reorganizată şi divizată în două, iar în timpul procesului peste 150 de angajaţi se plângeau că nu li se plătesc salarii de câteva luni. Octavian Mahu, primarul-interimar de atunci şi actual coleg de partid cu Neghină, afirma pentru publicaţia “Spros i Predlojenie” (Cerere şi ofertă – traducere în română) că banii au fost transferaţi pe contul întreprinderii, sugerând că de vină ar fi directorul Neghină. Ultimul declara pentru Publika că a investit banii în procurarea tehnicii noi.



Serghei Iordan, pe atunci consilier independent, susţinea că angajaţii au devenit victime ale jocurilor politice în ajunul alegerilor locale din 2011, în care una din forţele politice centrale încerca să demonstreze ineficienţa puterii locale din Bălţi (PCRM). Iordan adăuga că reprezentantul guvernului la Bălţi de asemenea ar putea contesta decizia primăriei de reorganizare a întreprinderii conduse de Neghină, însă nu a întreprins nimic. Reprezentantul Guvernului la acel moment era democratul Anatol Harcenco.

În intervalul 2012-2013 întreprinderea a fost acţionată în judecată de Moldtelecom şi Apă Canal, dar şi de unii angajaţi, toţi reuşind să-şi încaseze restanţele.

Soţia lui Iurie Neghină, Tatiana, a fost avansată în anul 2016 în funcţia de şefă a Inspectoratului Fiscal din Bălţi, după ce din 2012 a fost şef-adjunct.

Şef la cadastru, implicat în scheme de vânzare a terenurilor

Un alt lider democrat din Bălţi este vicepreşedintele organizaţiei PD din Bălţi Serghei Iordan, fostul consilier independent menţionat mai sus. Acesta a preluat fotoliul de consilier PD, după ce Chiseliov a plecat în Parlament. Alesul local a contribuit la campania electorală în alegerile locale din 2015, donând 50.000 lei în fondul PD.



Iordan este un politician local cu experienţă. A activat în cadrul secţiei juridice la Primăria Bălţi încă din 1994 şi se află la al treilea mandat de ales local, în mare parte în calitate de consilier independent. Între mandate a activat ca vicedirector al Întreprinderii de stat CRIS Registru Bălţi (2014-2016), iar din noiembrie 2016 este registrator-şef la Oficiul Cadastral Teritorial (OCT) Bălţi.

Între funcţii de stat, acesta a activat în calitate de director executiv al Dublu-G SRL (între 2006-2014), o firmă fondată de soţia sa, Galina. În perioada când Iordan activa în calitate de vicedirector la Registru, compania soţiei sale a intrat în posesia mai multor terenuri prin decizii ale consiliului municipal.

Prin decizia consiliului din 5 decembrie 2014, compania a arendat 55 mp de teren pe care şi-a construit o anexă la balcon pentru apartamentul său de 54 mp, situat în centrul oraşului. Arenda este perfectată pentru 20 de ani şi costă 186 lei (!) pe an.

Cu două luni înainte, compania a arendat încă o parcelă de teren, înregistrată în aceeaşi zi printr-o altă decizie a consiliului [Decizia nr. 6:36 din 02.10.2014], pe care se află încă o anexă la apartament. Arenda, de asemenea, a fost perfectată pe o perioadă de 20 de ani, iar taxa achitată de companie este de 74 lei pe an.

De asemenea, prin altă decizie a consiliului [Decizia nr. 12:15 din 25.10.2012], Iordan a arendat un teren de 11 mp pentru un chioşc situat vizavi de maternitatea din Bălţi. Arenda este perfectată pe 5 ani cu o taxă de 290 lei anual. Cu trei luni înainte de asta, Iordan a procurat chioşcul de la ÎI Eleonora Burlacu. În 2016, deja în perioada primarului Renato Usatâi, arenda terenului a fost prelungită cu încă cinci ani pentru 250 lei anual.

Serghei Iordan n-a dorit să comenteze situaţia, tăind scurt întrebarea cu un “la revedere”.

Dublu-G SRL mai arendează un magazin şi o terasă de vară, pe str. 31 august 63A. În plus soţia sa deţine şi ÎI IGMI, iar fiul Maxim deţine ÎI Iordan Maxim.

Comisarul Harcenco

Un alt vicepreşedinte PD este Anatol Harcenco. Acesta a ocupat un şir de funcţii importante în oraş încă din anii `90, în special fiind comisarul de Bălţi. În mai 2001, numele lui a fost vehiculat în legătură cu asasinarea şefului pieţilor Grumaţchi. Ultimul, la o conferinţă de presă susţinută cu 36 de ore înainte de a fi omorât, i-a învinuit pe Harcenco, pe primarul Victor Morev şi procurorul Ion Morei, de patronarea unei scheme de spălare de bani pe pieţile din Bălţi.



Recent, reporterii RISE Moldova au demonstrat implicarea lui Ion Morei în schema de vânzare a terenurilor de la Institutul de Viticultură.

După acest scandal Harcenco a fost demis din organe. Fapt cu care nu a fost de acord şi a acţionat statul în judecată. A câştigat procesul în ţară şi a fost repus în funcţie. Însă, CEDO a constatat că în cazul Harcenco nu au fost înregistrate “careva circumstanţe speciale de încălcare a drepturilor omului, care ar justifica examinarea cererii“. Astfel, CEDO a radiat cererea de pe rol.

Harcenco însă n-a dispărut din viaţa municipiului. În 2007 a fost ales în Consiliu în calitate de consilier independent. În 2010-2016 Harcenco a exercitat funcţia de reprezentant al Guvernului la Bălţi, dar şi-a dezvoltat şi afaceri. Acesta deţine luxosul restaurant Plovdiv, amplasat în apropierea lacului orăşenesc.

În 2015, CNI a stabilit că Harcenco a “uitat” să declare mai multe proprietăţi şi venituri, printre care cinci conturi bancare, 85 de mii de lei salariul soţiei şi un teren de 769 mp. Harcenco s-a ales cu un dosar penal, însă a acesta a fost clasat anul trecut deoarece a expirat termenul de prescripţie. Ulterior, Harcenco a inclus aceste proprietăţi în declaraţia sa de avere pentru anul 2015.

Din echipa PD mai face parte şi Aurel Zara, directorul filialei Bălţi a Moldova Agroindbank şi tatăl actualului şef al Agenţiei Medicamentului şi Dispozitivelor Medicale Vladislav Zara.

Anul trecut, portalul anticorupţie.md a scos la iveală faptul că Vladislav Zara doi ani la rând nu a inclus în declaraţiile sale de avere afacerile soţiei sale, deşi anterior presa de investigaţie a mai scris despre aceasta.

Din echipa PD din Bălţi face parte şi Cecilia Graur, şefa CRIS “Registru” din Bălţi, funcţia în care a fost numită în 2011. Până atunci, Graur a fost directorul adjunct al şcolii primare “Mihai Eminescu”.

Legături periculoase în sistemul energetic

Şi cel mai mare producător local de energie electrică şi termică CET-Nord din Bălţi are un director din Partidul Democrat. Acesta este Ion Galagan.

Democrat este şi Veaceslav Moldovan, directorul întreprinderii Furnizarea Energiei Electrice Nord (FEE Nord), care va sta în arest la domiciliu pentru 30 de zile la fel ca şi alte trei, suspectate de Procuratura Anticorupţie de complicitate cu fostul deja viceministru al Economiei, Valeriu Triboi, acuzat de abuz în serviciu.



Din echipa PD-iştilor bălţeni mai face parte şi Lilian Botnariuc, inspector superior la Inspectoratul de Stat al Muncii din Bălţi. Reprezentanţii PD, condus de Plahotniuc, administrează şi Agenţia de Dezvoltare Regională (ADR Nord), în persoana lui Ion Bodrug; SA Răut – Anatolie Muntean; filiala “Poşta Moldovei” din Bălţi – Vasile Guţu; reprezentanţa SA Moldtelecom la Bălţi – Sergiu Biliciuc, Agenţia Naţională Pentru Ocuparea Forţei de Muncă – Ilie Chiţac.

Şi Vitalie Şaragov directorul Autogării din Bălţi este membrul Consiliului Municipal PD Bălţi. Pe lângă funcţia de bază, acesta este asociat în patru companii – Vigolest SRL, Borimix-Lux SRL,FPC Cneaz SRL şi Mirnalis SRL. Acesta a contribuit la fondul electoral al PD cu 50.000 la alegerile parlamentare din 2014, iar la cele locale din 2015 – cu 20.000 lei.

Afaceriştii democraţi

Din echipa PD face parte şi Valeriu Grumeza, şeful Secţiei Evidenţă Gaze la Bălţi-Gaz SRL. În 2012, Ministerul Economiei l-a desemnat ca cel mai bun antreprenor la categoria întreprinderi mici şi mijlocii. Grumeza deţine compania Zalin-GNG SRL, care produce utilaje pentru brutării.

În 2010, Grumeza s-a ales cu o contravenţie administrativă pentru că nu a perfectat corespunzător actele pentru persoanele angajate la Zaling-GNG, punându-le în pericol viaţa şi sănătatea. Atunci, instanţa mai întâi l-a recunoscut vinovat, apoi a anulat contravenţia din motivul expirării termenului de prescripţie.

Fost ofiţer al marinei sovietice, Grumeza mai este cofondator la alte trei firme: Blocpost SRL, Indutilaj-Con SRL şi Rave SRL.

Un alt om de afaceri, Ludmila Zagrudnaia, vicepreşedintele PD Bălţi, a fost directoarea SA Flautex (textile) aproape 15 ani. În prezent administrează compania Cica-Den SRL.

Până la obţinerea independenţei, Zagrudnaia a fost secretară a Comietetului raional Drochia al Partidului Comunist, după care, între 1990-1995 a fost secretara Consiliului Municipal Bălţi, iar între 2007 şi 2010 consilier. În 2010 a candidat pe listele partidului Ravnopravie (lui Climenco, acum Partidul Şor).

Din funcţionar pe banca acuzaţilor

Democraţii controlează şi Direcţia protecţie a consumatorilor. Actualul şef – Iurie Dovgani, este fiul lui Nicolae Dovgani, fost poliţist, actualul vicepreşedinte al PD Bălţi. Soţia lui Iurie Dovgani, Cristina, a fost angajată recent la Primăria municipiului Bălţi, în calitate de Specialist principal al Secţiei Tineret şi Sport în domeniul tineretului.

Dovgani l-a înlocuit în funcţie pe un alt democrat – Igor Bularga. Acesta a fost eliberat din funcţie, după ce a accidentat mortal un ciclist. Accidentul s-a produs în seara zilei de 10 octombie 2016. Bularga conducea în stare de ebrietate avansată automobilul de serviciu, iar după accident a părăsit locul crimei. Echipajul de urmările al IGP a reuşit să oprească fugarul doar după ce a tras câteva focuri de armă în direcţia automobilului.

Pe 3 ianuarie anul curent, Judecătoria Făleşti l-a condamnat pe Bularga la o amendă de 7 mii de lei şi privarea de dreptul de a conduce mijloace de transport pentru trei ani pentru că a condus beat.

În acelaşi timp, la Judecătoria Criuleni se examinează dosarul penal în care Bularga este învinuit de omor din imprudenţă fiind în stare de ebrietate (art. 264 al 4 CP) şi riscă de la 4 la 8 ani de închisoare.

PD-istul bălţean a intrat în vizorul organelor de forţă şi în 2013. Atunci, fiind şeful Direcţiei Protecţiei Consumatorilor, Bularga a fost cercetat penal pentru corupere pasivă. Acesta a fost învinuit pentru că încerca să obţină 300 de euro de la un agent economic pentru ai examina petiţia. Petiţionarul se plângea că un alt agent economic livrează marfă fără certificate corespunzătoare.

Judecătoria Bălţi însă l-a achitat din motivul lipsei infracţiunii, iar corpul delict – cei 300 de euro, transmişi lui Bularga, instanţa a trecut la venitul statului.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI