Articol în Chatham House: ​„Moldova, un stat capturat la hotarul Uniunii Europene, în care puterea e concentrată în mâinile unui singur individ - Plahotniuc”

Articol în Chatham House: ​„Moldova, un stat capturat la hotarul Uniunii Europene, în care puterea e concentrată în mâinile unui singur individ - Plahotniuc”
Sursa: jurnal.md Foto: gettyimages.co.uk 09.03.2017 07:05
După 25 de ani de independenţă, Moldova încă suferă din cauza corupţiei şi eşecului instituţional, scrie Institutul Regal pentru Afaceri Internationale, Chatham House, unul dintre cele mai importante cluburi de reflecţie în materie de afaceri internaţionale.

Încă în anul 2000, Banca Mondială a clasificat Moldova drept un stat capturat. Voturi cumpărate în Parlament, decizii judecătoreşti de vânzare, manevrarea incorectă a banilor publici şi finanţarea netransparentă a partidelor sunt practici frecvente care au scos în evidenţă vulnerabilitatea procesului de tranziţie a democraţiei în Moldova.

În pofida mai multor guverne care s-au declarat proeuropene începând cu 2009, Moldova rămâne a fi un stat în care interesele au supus instituţiile satului şi au paralizat luarea deciziilor independente. Lipsa controalelor privind abuzul de putere şi răspândirea pe larg a corupţiei în instituţiile de stat au făcut ca Acordul de Asociere semnat cu UE în 2014 să fie singurul mecanism politic răspunzător viabil care poate asigura supravegherea reformelor ce urmează să fie implementate de guvernul de coaliţie, autoproclamat proeuropean.

Captivitatea legislativă: Voci de vânzare

Un lucru pe care moldovenii nu l-au moştenit din trecutul lor sovietic a fost integritatea în procesul de luare a deciziilor. Vânzarea voturilor parlamentare este o practică frecventă în Moldova începând cu anii 1990, asta, în mare parte, din cauza salariilor proaste şi incapacitatea politicienilor de rang înalt de a gestiona în mod adecvat resursele statului. Cu toate acestea, mai recent, vânzarea votului a devenit atât de larg răspândit încât parlamentarii declară în mod deschis că sunt oferite sume importante de bani pentru voturile unor anumite decizii-cheie luate de către Parlament. În octombrie 2015, fostul prim-ministru Vlad Filat a fost deposedat de imunitatea parlamentară atunci când membrii de coaliţie ai propriului guvern au fost cumpăraţi. Mai târziu, în acea lună, mai mulţi membri ai coaliţiei au dat vot de neîncredere împotriva propriului cabinet de miniştri.

De la alegerile parlamentare din noiembrie 2014, au fost orchestrate mai multe remanieri în parlament, cu mulţi parlamentari care şi-au părăsit fracţiunile lor politice pentru a se alătura altor partide, a crea altele noi sau a se declara deputaţi independenţi. În decembrie 2015, 14 deputaţi au părăsit Partidul Comuniştilor. Mulţi au părăsit, de asemenea, Partidul Liberal Democrat, după ce Filat - finanţator principal precum şi fostul lider al lor - a fost închis pentru corupţie şi complicitate la o fraudă bancară majoră în 2016.

Mai mulţi parlamentari au raportat că au fost fie constrânşi, fie plătiţi prin intermediarii lui Vladimir Plahotniuc, controversatul oligarh şi preşedinte al Partidului Democrat, care conduce actuala coaliţie de guvernare. Prin urmare, Moldova asistă la o monopolizare rapidă a puterii în mâinile Partidului Democrat, atât la nivel naţional cât şi local.

Captivitatea executivă: Unde corupţia prosperă

Clientelismul şi nepotismul sunt principiile care ghidează distribuirea funcţiilor-cheie din Guvern. Controlul asupra agenţiilor guvernamentale, ministerelor şi companiilor de stat este repartizat fără a se ţine cont de experinţă sau de expertiză. Partidele trag foloase din instituţiile care se află sub controlul lor. Există o acceptare tăcită a corupţiei ca un element organic al oricărei funcţii publice. Odată ajuns la putere, un partid nu se poziţionează ca iniţiator al reformelor. Îmbogăţirea este singura forţă motrice. Nu există niciun interes sau vreo discuţie despre reformele care ar putea aduce beneficii atât societăţii, cât şi statului.

Captivitatea legală: Un sistem judiciar paralizat

Nepotismul este un fenomen de o mare anvergură în sistemul judiciar. Chiar dacă 30 la sută dintre judecătorii din ţară au fost numiţi începând cu anul 2009, preferaţii în procesul de recrutare sunt membrii cei mai apropiaţi ai familiilor acestora. Şi, în ciuda salariilor relativ mici, majoritatea judecătorilor deţin maşini scumpe şi locuiesc în vile de lux, care nu figurează în declaraţiile lor pe venit. Averile nedeclarate, cultura servituţii şi frica de a-şi pierde veniturile fac judecătorii vulnerabili la presiunile guvernării.

Există dovezi clare ale atacurilor la adresa oricărei opoziţii. În timp ce puţini neagă Filat este implicat în scandalul bancar, probele prezentate din toate conturile disponibile au fost insuficiente. Hotărârea definitivă a fost doar o formalitate. Mai mult decât atât, jurnaliştii încep independent să facă investigaţii, un fenomen mai puţin frecvent în Moldova până de curând.

Ca urmare, instituţiile judiciare şi de drept se bucură de puţină încredere din partea societăţii şi sunt percepute ca fiind politizate şi corupte. Uniunea Europeană, Consiliul Europei, Partidul Acţiune şi Solidaritate şi Platforma Societăţii Civile UE-Moldova toate au subliniat necesitatea urgentă a unei schimbări. Ultimele trei guverne din Moldova au făcut pe hârtie reforme în sistemul judiciar, aşa cum a solicitat acordul de sociere UE, dar acestea însă nu au obţinut până în prezent niciun rezultat concret.

Stat capturat: Şi acum ce facem?

Un lucru specific în capturarea statului moldovenesc este concentrarea sporită a puterii în mâinile unui singur individ - Plahotniuc, care e în spatele faţadei Partidului Democrat. Asemănător altor democraţii fragile, societatea civilă este prea slabă şi nu este pregătită pentru a împiedica această concentrare a puterii şi deţinerea ei de către elitele politice. Liberalizarea vizelor în Europa, în ciuda beneficiilor sale, a însemnat de asemenea că numeroşi activişti ai societăţii civile şi chiar populaţia în general a părăsit ţara. În fiecare zi, 106 moldoveni se mută în străinătate temporar sau permanent. Presiune socială pur şi simplu nu se formează în interiorul statului.

Pentru o ţară care are o graniţă cu UE, dar totodată una cu Ucraina, care e sfâşiată de război, Moldova este prea vulnerabilă pentru interesele atât interne cât şi a investitorilor exerni, şi mai există ameninţarea unor activităţi infracţionale cum ar fi spălarea banilor, traficul şi contrabanda dinspre est, care zdrobeşte în continuare graniţa cu UE. Este nevoie de un efort concertat din partea UE pentru a putea mânui reformele, altfel Uniunea Europeană ar putea avea o nouă criză printre cele numeroase pe care deja le înfruntă.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI