Republica Moldova, apostrofată din nou în raportul anual al Departamentului de Stat al SUA: Corupţia rămâne cea mai gravă problemă, iar presiunile asupra presei independente au crescut

Republica Moldova, apostrofată din nou în raportul anual al Departamentului de Stat al SUA: Corupţia rămâne cea mai gravă problemă, iar presiunile asupra presei independente au crescut
Sursa: jurnal.md Foto: http://fineartamerica.com 04.03.2017 16:29
Corupţia larg răspândită, în special în sectorul judiciar, a continuat să fie în 2016 cea mai importantă problemă privind respectarea drepturilor omului în Republica Moldova. Incapacitatea guvernului de a lua măsuri prompte împotriva persoanelor care au fost responsabile pentru supravegherea securităţii bancare discreditează intenţia declarată a guvernului de a lupta cu fenomenul corupţiei. Presiunile împotriva jurnaliştilor independenţi au crescut, iar monopolizarea mass-media, care ar fi servit interesele câtorva figuri politice, a fost un obstacol în calea libertăţii de exprimare şi a accesului la informaţii imparţiale. 

Sunt unele dintre concluziile raportului anual al Departamentului de Stat al SUA privind respectarea drepturilor omului la nivel mondial în 2016.

Potrivit raportului, care face trimitere la observatorii internaţionali şi interni, alegerile prezidenţiale din toamna anului trecut au fost marcate de o acoperire polarizată şi dezechilibrată din partea mass-media, de o retorică dură şi intoleranţă, lipsă de transparenţă în finanţarea campaniei electorale, un abuz al utilizării resurselor administrative, o campanie negativă intensă, precum şi o implicarea activă a bisericii în campania electorală. Totodată, mai mulţi cetăţeni aflaţi în străinătate nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot.

La capitolul corupţie şi lipsa transparenţei guvernamentare, Departamentul de Stat al SUA notează că Parlamentul a întârziat cu aprobarea unui pachet de legi cu privire la integritatea, iar incapacitatea guvernului de a lua măsuri prompte împotriva persoanelor care au fost responsabili pentru supravegherea securităţii sectorului bancar discreditează intenţia declarată a guvernului de a lupta cu fenomenul corupţiei. 

„De asemenea, promovarea judecătorilor dubioşi şi a justiţiei selective aplicate concurenţilor politici au compromis independenţa sistemului judiciar. Termenul „stat capturat”, a continuat să fie utilizat pe scară largă de către experţii locali şi internaţionali pentru a defini domeniul de aplicare a corupţiei în ţară pe parcursul anului”, se spune în raport.

 Departamentul de Stat al SUA atenţionează că în ţara noastră s-a înrăutăţit situaţia în ceea ce priveşte dreptul la exprimare şi libertatea presei.

„Presiunea asupra instituţiilor mass-media independente a crescut pe parcursul anului, iar mai mulţi jurnalişti de investigaţie au raportat ameninţări în urma publicării unor articole de investigaţie asupra judecătorilor şi figuri politice proeminente”, se spune în raport.

Documentul reiterează că instituţii mari de presă, asociate unor oligarhi şi lideri politici, au exercitat presiune asupra instituţiilor de media mai mici. Acest fapt le-a adus la un pas de închidere, iar jurnalişti importanţi au fost nevoiţi să părăsească instituţiile de presă achiziţionate de către oligarhi. Oligarhii au supravegheat îndeaproape conţinutul materialelor de presă şi au menţinut un control editorial.

„Grupuri de afaceri controlate de oligarhi care au distorsionat informaţii în beneficiul lor au controlat majoritatea instituţiilor mass-media din ţară. Informaţiile despre proprietarii radiodifuzorilor privaţi, făcute publice în noiembrie 2015, au confirmat concentraţia ridicată a mass-media. Presa se confruntă, de asemenea, cu condiţii de concurenţă neloială prin limitarea accesului la veniturile din publicitate. Modificările operate la Codul Audiovizualului, care au limitat la doi numărul de mass-media pe care o persoană le-ar putea deţine, au fost criticate pentru că nu au fost consultate cu societatea civilă. Acestea nu produc efecte până ce licenţele existente expiră, limitând astfel eficienţa legii în abordarea problemei monopolului în mass-media”, se mai spune în raport.

La capitolul cenzură, raportul pomeneşte inclusiv de situaţia în care s-a pomenit Jurnal TV la 21 ianuarie 2016, atunci când în timp ce Parlamentul a votat pentru un nou guvern, declanşând proteste în masă, postului de televiziune i-a fost întrerupt semnalul în reţeaua de cablu Moldtelecom. Se aminteşte şi de ameninţările primite de mai mulţi jurnalişti cunoscuţi pentru opiniile critice în adresa guvernării. printre care şi autorul emisiunii „Ora de ras”, de la Jurnal TV, Constantin Cheianu.

„Jurnalista Natalia Morari a declarat că a primit ameninţări privind posibile atacuri împotriva sa şi a familiei sale. Constantin Cheianu a trimis o scrisoare către misiunile diplomatice străine, notând că a primit ameninţări, iar un atac recent asupra casei fiicei sale l-a perceput ca pe un avertisment din cauza opiniilor sale critice despre activitatea guvernamentală. Jurnalista de investigaţie Mariana Raţă a anunţat că conturile sale de telefonie şi reţele sociale au fost monitorizate”, continuă raportul.

În ceea ce ţine de libertatea de întrunire, Departamentul de Stat al SUA critică incidentul care a avut loc de Ziua Independenţei, atunci când în timpul unui proteste paşnic, poliţia a utilizat abuziv gaze lacrimogene, ignorând faptul că la manifestaţie participau femei, copii şi vârstnici.
 
La capitolul „Deţinuţi Politici”, raportul Departamentului de Stat al SUA aminteşte de cazul grupului Petrenco, membrii cărora sunt reţinuţi încă din septembrie 2015 în urma unui protest antiguvernare.

„Grigore Petrenco, liderul unui partid de opoziţie, şi alţi cinci activisti au rămas în detenţie în aşteptarea procesului pentru presupusa incitare la tulburări civile în masă.  În aprilie, Curtea de Apel a modificat izolarea acestora la controlul judiciar, începând cu arest la domiciliu şi în cele din urmă a retrogradat la o interdicţie de a părăsi ţara şi de a participa la proteste. Instanţa a continuat să extindă controlul judiciar la fiecare 30 de zile pentru restul anului. De asemenea, aceasta a respins în mod repetat solicitările depuse de Petrenco de a părăsi ţara pentru tratament medical al fiului său”, se spune în raport.

Raportul mai accentutează că în majoritatea închisorilor şi centrelor de deteţie, inclusiv în cele din Transnistria, condiţiile au rămas inumane şi nu s-au îmbunătăţit în mod semnificativ pe parcursul anului.

Alte probleme ale respectării drepturilor omului despre care atenţionează raportul sunt: acuzaţiile de tortură şi de maltratare de către poliţie, gardieni şi personal de la instituţiile psiho-neurologice; violenţa împotriva recruţilor şi închisori supraaglomerate; traficul de persoane; discriminarea romilor; discriminare faţă persoanele LGBTI; discriminarea socială şi oficiale împotriva persoanelor cu HIV / SIDA, etc.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI