Mai mult, jumătate din iniţiativele care au presupus costuri pentru a fi implementate nu au oferit o justificare financiară cu efecte juridice, care ar preciza sursa de finafnţare a proiectului. Anume această abatere este una dintre cauzele aplicării pasive a legislaţiei, concluzionează CNA. 

Potrivit datelor, în 2016, Direcţia legislaţie şi expertiză anticorupţie a CNA a analizat şi avizat 1.070 de proiecte de legi, hotărâri ale Guvernului şi acte departamentale şi a identificat peste 3.000 de factori de coruptibilitate pe care autorii actelor normative le-au admis în iniţiativele lor. În cele mai multe cazuri, este vorba despre discreţii excesive ale autorităţilor publice şi conflicte ale normelor de drept. Totodată, experţii au identificat sute de formulări lingvistice ambigue; lipsa sau insuficienţa mecanismelor adecvate de control, odată cu implementarea  mai multor iniţiative; sancţiuni necorespunzătoare, accesul limitat la informaţie sau lipsa transparenţei. 

În raportul CNA se mai arată că, în cazul a 263 de proiecte adoptate au fost identificaţi 746 de factori de coruptibilitate (în anul 2015 – 358), dintre care mai mult de jumătate (400) au fost luaţi în considerare de autorii proiectelor şi remediaţi, „ceea ce stabileşte o eficienţă a expertizei anticorupţie de 53,62%”. 

Anterior, Anticoruptie.md a scris despre mai multe proiecte legislative asupra cărora CNA a bătut alarma, accentuând că provoacă riscuri de corupţie. Unul dintre ele viza grantul oferit anul trecut de Guvernul României pentru reparaţia grădiniţelor din Republica Moldova. Cel puţin două prevederi din document sunt echivoce, argumentau experţii CNA, conferă interpretare diferită şi o aplicare discreţionară, care pot promova anumite interese nelegitime.

Abuzuri, lacune şi riscuri de corupţie au fost depistate şi în proiectul privind fondarea Centrului pentru achiziţii publice centralizate în Sănătate sau în proiectul de hotărâre privind aprobarea bugetului Agenţiei Naţionale Transport Auto (ANTA) pentru anul 2017. Sub lupa CNA a ajuns şi noul regulament privind ajutorul de stat acordat aeroporturilor şi companiilor aeriene proaspăt înfiinţate. Aparent necesar pentru armonizarea legislaţiei din domeniu cu cea a Uniunii Europene, experţii au scos la iveală că, în realitate, ar fi fost vorba de promovarea intereselor financiare ale Aeroportului Internaţional Chişinău, care a fost concensionat şi beneficiază deja de investiţii pentru exploatare, precum şi a intereselor companiei Fly One, despre care Anticoruptie.md a scris că este afiliată ministrului Justiţiei Vladimir Cebotari. 

Inspectorii Direcţiei legislaţiei şi expertiză anticorupţie au criticat dur controversatul proiect de lege privind liberalizarea capitalului şi amnistia fiscală, votat în grabă de Parlament în prima lectură în decembrie 2016. Documentul a fost avizat negativ, acesta fiind retras din Legislativ la scurt timp. Cu aceeaşi soartă s-a ales iniţiativa prin care deputaţii doreau să acceadă în avocatură fără a susţine examene de calificare. În expertiza anticprupţie a proiectului de lege se arăta că prevederile promovează norme discreţionare, adaptate unui anumit cerc de persoane, în detrimentul unor alte grupuri, care, în cazul de faţă sunt discriminate.