„Toţi cei implicaţi în frauda bancară trebuie să fie aduşi în faţa justiţiei. Suntem de acord că investigaţiile au fost începute, dar este important să fie asigurată transparenţa în procesele judiciare şi supremaţia legii. Fără raportul Kroll II nu ştim la ce etapă ne aflăm. Este important ca populaţia RM să primească răspunsurile pe care le caută. Şi aici apare problema deschiderii acestor procese judiciare. Cu un proces închis asupra fostului premier Vlad Filat şi fără raportul Kroll, nu ştim exact unde ne aflăm cu ancheta. Respectiv sunt multe întrebări care au rămas fără răspuns”, a declarat Tapiola într-un interviu pentru M1 şi Europa Liberă.
Şeful Delegaţiei UE a atenţionat totodată că lupta anticorupţie nu depinde de numărul celor arestaţi. „Succesul în lupta cu fenomenul corupţiei nu ţine doar de numărul persoanelor arestate. Este important să nu fie aplicat principiul selectivităţii în acest proces. Este important să fie o abordare sistemică legată de percepţia corupţiei de către societate”, a explicat Pirkka Tapiola.
Ambasadorul european a evitat să ofere un răspuns concret atunci când a fost întrebat dacă partenerii externi au încredere în Guvernul Filip.
„Nu vreau să mergem în sfera speculaţiilor în ceea ce priveşte relaţiile cu un guvern sau altul. Să vedem ce s-a întâmplat pe parcursul anului trecut. Începutul lui 2016 a fost destul de complicat. Societatea avea întrebări, iar în stradă aveau loc proteste. Noi atunci am pus stopat asistenţa suportului bugetar din cauza fraudei bancare. S-au efectuat mai multe modificări legislative, acordul cu FMI a fost încheiat. Pentru noi acest acord este foarte important întrucât crează nişte premize de garantare a faptului că ceea ce s-a întâmplat cu frauda bancară nu se va mai repeta. Asta ne-a permis să reluăm debursarea banilor pentru nişte programe convenite anterior. Urmărim foarte de aproape implementarea programului cu FMI. Important acum este ca modificările legislative adoptate să fie şi implementate”, a spus Pirkka Tapiola.
Ambasadorul a fost întrebat dacă oligarhul Vladimir Plahotniuc sau omul acestuia Serghei Iaralov, despre care fostul şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor din cadrul CNA, Mihail Gofman, spunea că au coordonat schema prin care cele trei bănci au fost aduse la faliment, ar putea fi cercetaţi în acest dosar.
„Nu voi specula cu privire la direcţia în care ar putea să meargă în continuare ancheta. Din poziţia mea de diplomat este complicat să mă implic în dezbaterile din interiorul ţării. Pot doar să reiterez că este foarte important ca toate acele ilegalităţi să fie investigate într-un mod transparent. Este important să menţionez că UE nu are relaţii cu fostul sau actualul Guvern. UE are relaţie cu ţara. Indiferent de cine este la putere, există întrebări care există de ceva timp şi care oricum trebuie să-şi găsească un răspuns”, a menţionat Pirkka Tapiola.
Jurnal.md
