Proiectul lui Dodon, privind anularea legii miliardului, respins de Parlament: „Preşedintele dvs. nu şi-a dorit votul; Altfel bătea palma cu Plahotniuc, aşa cum a făcut-o în cazul Moldovagaz”

Proiectul lui Dodon, privind anularea legii miliardului, respins de Parlament: „Preşedintele dvs. nu şi-a dorit votul; Altfel bătea palma cu Plahotniuc, aşa cum a făcut-o în cazul Moldovagaz”
Sursa: jurnal.md Foto: jurnal.md 10.03.2017 13:21
„Proiect populist care nu oferă nicio soluţie”. Astfel au calificat mai mulţi deputaţi proiectul iniţiat de preşedintele Igor Dodon, privind anularea legii care a pus miliardul furat pe seama populaţiei. Iniţiativa şefului statului a fost respinsă, aceasta întrunind doar 31 de voturi. Deşi mai multe fracţiuni a cerut ca votul să fie nominal, propunerea a fost respinsă de majoritatea parlamentară. În semn de protest, deputaţii au anunţat că părăsesc sala.

Proiectul de lege a fost prezentat în plenul Parlamentului de către Maxim Lebedinschi, consilier prezidenţial în domeniul juridic şi relaţii instituţionale. Documentul propunea revenirea la varianta zero şi crearea unui grup de lucru cu reprezentanţi de la Preşedinţie, Parlament, Guvern, Ministerul Finanţelor şi BNM, care să implementeze „un plan de alternativă”.

„Doar abrogând această lege şi revenind la punctul zero e posibil de discutat despre alternative. Propunem crearea unui grup comun format din reprezentanţi de la Preşedinţie, Parlament, Guvern, Ministerul Finanţelor, BNM. Varianta alternativă deja a fost elaborată, iar grupul este necesar pentru a o implementată”, a explicat Maxim Lebedinschi, fără însă să precizeze care anume este această alternativă.

„Nu cred că preşedintele dvs. îşi doreşte sincer votarea acestui proiect. Dacă îşi dorea cu adevărat, bătea palma cu liderul PD, aşa cum s-au înţeles în cazul Moldovagaz, cu epopeea ambasadorilor, cu Chişinău-Gaz, etc. Mai ales că fracţiunea PD este acum cea mai numeroasă, a ajuns la 34 de deputaţi şi votau şi ei acest proiect de lege”, a declarat deputatul PLDM, Maria Ciobanu.

„Situaţia este destul de complicată. Avem un preşedinte neconstituţional, avem propuneri care nu sunt bazate pe calcule. Este o idee populistă, de a scoate acest miliard de pe spatele poporului. O să votăm, dar mecanismul de realizare a acestei propuneri nu există. Acest miliard a fost scos din BNM. Acum Guvernul trebuie să-l reîntoarcă BNM-ului. Cum facem mai departe? Gândiţi-vă ce propuneţi, chiar dacă sunteţi pe jumătate nelegitim”, a comentat şi liderul PCRM, Vladimir Voronin.

„De ce Dodon nu a propus nimic mai bun în loc? Ne propuneţi să revenim la varianta zero, fără să ne spuneţi ce va urma”, a adăugat deputatul neafiliat Valeriu Ghileţchi.

„Preşedinţia nu este o forţă de opoziţie, dar o instituţie de stat. RM este într-un memorandum cu FMI ceea ce a permis deblocarea finanţării externe. Aţi spus că nu puteţi prezenta planul de alternativă. Acest plan va fi coordonat cu FMI?”,  a întrebat deputatul neafiliat Iurie Leancă.

„Varianta alternativă urmează să fie pusă în aplicare întrun grup comun. Preşedintele deja a anunţat FMI-ul”, a spus consilierul lui Dodon.

„Preşedintele trebuia să fie aici ca să ofere răspunsuri. Altfel putem spune că a venit cu un mesaj electoral. Consiliul de securitate este un bun instrument şi sperăm că până la urmă se va face dreptate”, a menţionat deputatul PLDM, Iurie Ţap.

„Anume cei care au participat la aceste hoţii se dau apărători ai adevărului”, a intervenit şi liberalul Ion Apostol.

Amintim că Guvernul Filip şi-a asumat pe 26 septembrie 2016 răspunderea asupra unui pachet de legi, printre care şi cea privind returnarea garanţiilor de stat. Astfel, rambursarea banilor a fost pusă pe umerii cetăţenilor, bugetul de stat fiind împovărat cu aproximativ 25 de miliarde de lei, care vor fi plătite timp de 25 de ani. Potrivit experţilor, aceasta înseamnă că fiecare copil născut în Republica Moldova este dator statului din prima zi de viaţă cu 4000 de lei.

Proiectul de lege propus de şeful statului propune abrogarea legii nr. 235 din 3 octombrie 2016 privind emisiunea obligaţiunilor de stat în vederea executării de către Ministerul Finanţelor a obligaţiilor de plată derivate din garanţiile de stat din 17 noiembrie 2014 şi 1 aprilie 2015.

Potrivit avizului prezentat însă de Ministerul Finanţelor, „la înaintarea propunerii legislative respective nu s-a ţinut cont de faptul că abrogarea unui act normativ are un caracter definit. Or, abrogarea unei legi nu înlătură efectele juridice produse deja sub imperiul legii abrogate” şi că  „obligaţiunile de stat au fost deja emise şi transmise BNM de către Ministerul Finanţelor”.

ULTIMELE ŞTIRI