După vizita întreprinsă la Moscova de preşedintele moldovean Igor Dodon, în capitala rusă a fost invitat şeful grupării separatiste de la Tiraspol, Vadim Krasnoselski, iar ambasadorul Ucrainei în Moldova, Ivan Gnatişin, i-a comunicat luni lui Krasnoselski, la Tiraspol, că Ucraina elaborează „un plan” de soluţionare a diferendului transnistrean.

Krasnoselski îl sfidează pe Dodon

Ideea lansată de Igor Dodon de a stabili prin referendum soarta regiunii transnistrene nu a plăcut administraţiei separatiste de la Tiraspol. Liderul separatist a declarat într-un interviu că „Republica Moldova, ca stat suveran, poate să organizeze referendumuri câte vrea şi pe orice subiect. Este problema ei internă. La noi, în Transnistria, în 2006, oamenii au votat pentru independenţă şi alipire la Rusia. Poporul nostru a decis”, a spus Krasnoselski.

În perioada 25-28 ianuarie, Vadim Krasnoselski s-a aflat la Moscova unde s-a întâlnit cu vicepremierul rus, Dmitri Rogozin – un oaspete frecvent al Tiraspolului. Oficialul rus i-a comunicat şefului administraţiei separatiste de la Tiraspol despre discuţiile purtate cu preşedintele moldovean, exprimându-şi satisfacţia că Igor Dodon doreşte o îmbunătăţire a relaţiilor cu Moscova.

Scandalos

Ca urmare a vizitei lui Krasnoselski la Moscova, în capitala rusă a fost deschisă o „reprezentanţă a Transnistriei”. Menirea oficială a acesteia este „acordarea de asistenţă pentru cetăţenii transnistreni aflaţi la Moscova” şi „stabilirea unei cooperări a acestui birou cu Duma de Stat a Rusiei, dezvoltarea relaţiilor economice ruso-transnistrene şi menţinerea legăturii cu alte instituţii guvernamentale ruse”.

Autorităţile de la Chişinău au reacţionat imediat la această sfidare a principiului suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova (consfinţit inclusiv prin Tratatul de prietenie şi cooperare dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă). Diplomaţia de la Chişinău a menţionat într-o notă că a luat act „cu consternare” de decizia recentă a liderului de la Tiraspol de a numi un „reprezentant plenipotenţiar” al Transnistriei în Federaţia Rusă şi de a deschide o „reprezentanţă a Transnistriei” la Moscova. „În legătură cu acest fapt, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene ţine să declare că acest act este unul ilegal, având în vedere că acesta contravine atât Constituţiei Republicii Moldova, cât şi principiilor şi normelor de drept internaţional general acceptate”.

Transnistria „se integrează” în Rusia

Tot la Moscova, Krasnoselski s-a mai întâlnit cu ministrul adjunct de Externe, Grigorii Karasin, întâlnire la care a participat şi reprezentantul rus la negocierile în formatul 5+2, Serghei Gubarev. Se ştie doar că, pe lângă aspectele politice, la întâlnire s-a discutat şi despre „problemele sociale şi umanitare” din autoproclamata „rmn”, „care trebuie rezolvate prioritar”. Krasnoselski a insistat la întâlnire asupra identificării „unor căi de cooperarea bilaterală (ocolind Chişinăul) între instituţiile transnistrene şi cele de la Moscova”.

Surpriza ucraineană

În timp ce preşedintele moldovean Igor Dodon vede soluţionarea diferendului transnistrean prin federalizarea Moldovei, iar Vadim Krasnoselski – prin alipirea Transnistriei la Rusia, ambasadorul Ucrainei în Republica Moldova, Ivan Gnatişin, a menţionat luni, la Tiraspol, în cadrul unei întâlniri cu şeful grupării separatiste, Vadim Krasnoselski, că Ucraina are o propunere privind reglementarea conflictului transnistrean. Gnatişin a precizat că este vorba de „un plan” care ar urma să fie prezentat părţilor: „Am fost întotdeauna consecvenţi şi susţinem paşii mici făcuţi în vederea ameliorării relaţiilor moldo-transnistrene. Avem un plan, dar vom ţine cont şi de propunerile părţilor”, a menţionat Gnatişin fără a oferi mai multe detalii.

Surprins de oferta Kievului şi nereuşind să se consulte cu Moscova, Krasnoselski a reacţionat debusolat – el şi-a exprimat speranţa că „relaţiile interstatale vechi” cu Ucraina vor continua.

Opinie: Federalizarea nu va trece

Potrivit directorului executiv al IDIS „Viitorul”, Igor Munteanu, Dodon nu va reuşi să impună proiectele ruseşti cu care a venit de la Moscova: „Peste 65% din populaţia Republicii Moldova se opune federalizării, pentru că se teme că astfel liderii separatişti de la Tiraspol vor obţine o influenţă prea mare asupra proceselor electorale din Republica Moldova. Practic, apendicele va avea cuvântul hotărâtor în privinţa formei statale”, susţine diplomatul.  Anul 2017, în opinia sa, „va fi o testare puternică a proiectului de federalizare a Moldovei. Şi se va întâmpla exact ce s-a întâmplat în 2016 – cineva (oligarhul-şef – n.n.) a vrut foarte mult şi a schimbat agenda publică. Lumea nu a mai discutat despre frontul comun împotriva oligarhiei, dar a discutat despre cum se vor prezenta partidele la alegerile prezidenţiale din toamna lui 2016”, a spus Igor Munteanu, sugerând că, prin relansarea ideii de federalizare, prin care se deviază atenţia de la problema de bază a Moldovei (corupţia şi oligarhia), Dodon ar urma o logică convenabilă şefului grupării oligarhice care controlează momentan puterea în Moldova.

Vitalie Călugăreanu,
Deutsche Welle