Deşi, nu a oferit explicaţii de ce a cenzurat drapelul, unele surse susţin că ar fi vorba de un comportament obligatoriu de eliminare a simbolurilor creştine într-un stat islamic, scrie Ziarul de Gardă.

Cu toate acestea, Campionatul de Şah nu este un eveniment iranian, nici islamic, de aceea preşedinţii de state sau de federaţii nu ar avea obligaţii de a ascunde sau a redacta simbolurile sale naţionale.
Totodată, pagina oficială a preşedintelui iranian, Rouhani, conţine mai multe poze cu drapele necenzurate ale statelor, ale căror lideri vin în delegaţii oficiale. Zilele trecute, premierul Suediei a vizitat Iranul, întrevederile bilaterale desfăşurându-se într-o sală în care sunt ambele drapele, iranian şi suedez.

Drapelul suedez este o pânză albastră pe care este aplicată o cruce mare galbenă. Şi alte întruniri bilaterale între liderii unor state europene, populate de exponenţii altor religii decât cea musulmană, şi cel iranian, au fost desfăşurate cu drapelele necenzurate, după cum vedem pe pagina web a preşedintelui iranian president.ir.

Mai mult chiar, atunci când Hasan Rouhani vizitează statele europene, drapelele şi simbolurile naţionale ale acestora sunt lăsate la vedere. La începutul anului trecut, preşedintele iranian a vizitat Vaticanul, pozând în prezenţa icoanelor creştine, a crucilor, a altor obiecte de cult catolic.

În ultimii ani, Igor Dodon s-a afişat în nenumărate rânduri ca un exponent de vază al ortodoxiei. În anul trecut, în calitate de lider socialist, s-a preocupat de pelerinajul unei icoane de la Moscova prin toată Moldova, dar şi alte acţiuni de cult.

Mitropolitul Moldovei, Vladimir, l-a susţinut public în cadrul campaniei electorale, declarând că ”îi mulţumim că este un activ creştin al Bisericii noastre ortodoxe”.

La sfârşitul anului 2016, după ce a fost ales preşedinte, una dintre primele sale întâlniri a fost cu clericii, participând şi la evenimente religioase, unde a declarat:” Noi trebuie să facem tot posibilul ca să păstrăm credinţa noastră ortodoxă, să nu permitem unor valori străine să fie implementate în Moldova”

Acţiunea ar putea fi calificată ca o profanare a simbolurilor de stat, fiind încălcat Art.347 al Codului Penal.

Articolul 347. Profanarea simbolurilor de stat

(1) Profanarea simbolurilor de stat (drapel, stemă, imn) ale Republicii Moldova sau ale altui stat arborate, utilizate sau intonate public
se pedepseşte cu amendă în mărime de pînă la 850 unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 100 la 200 de ore.

Până la moment nu a fost emisă o reacţie publică a Preşedinţiei, a Comisie Naţionale de Heraldică, a Mitropoliei Moldovei.