„Nu poate fi acceptată o decriminalizare a infracţiunilor financiare atât timp cât nu a fost realizată recuperarea activelor fraudate şi tragerea la răspundere a celor implicaţi în furtul bancar. Orice guvern ce va încerca să facă acest lucru, va deveni complice al furtului”, se menţionează într-o declaraţie lansată de CPR.

În context, membrii Centrului de Politici şi Reforme spun că prin promovarea proiectului privind decriminalizarea unor infracţiuni de ordin economic, Republica Moldova se înscrie într-o listă de ţări care doar mimează lupta cu corupţia:

- în 2016, Federaţia Rusă promovează proiectul de lege vizând decriminalizarea infracţiunilor economice şi înlocuirea răspunderii penale cu compensarea daunelor produse;

- în mai 2013, Kazahstanul aprobă un proiect de lege referitor la decriminalizarea crimelor economice;

- în decembrie 2011, în Ucraina, Ianukovici semnează legea privind amendamentele pentru unele acte legislative (referitor la umanizarea responsabilităţii pentru încălcare în sectorul activităţii economice).

- la sfârşitul acestui an, Armenia anunţa intenţia de a decriminaliza un şir de infracţiuni economice etc.

„Depenalizarea unor crime economice, va avea un efect negativ asupra luptei cu corupţia. Sancţiunile administrative, spre deosebire de cele penale, care sunt mai disuasive, pot fi anticipate de actorii economici. Acest fapt va diminua efectul acestora. Exemplu elocvent în acest sens sunt pedepsele aspre, aplicate de autorităţile americane în 2002 împotriva conducerii Christie’s şi Sothby’s şi care au avut un impact considerabil asupra atitudinii antreprenorilor americani şi europeni”, spun membrii CPR.

CPR Moldova consideră că, în lumina recentelor crime financiare la care am fost martori, pedepsele pentru acestea trebuie înăsprite, nu invers.
 
„Asta ar sugera logica unor reforme, dar şi a bunului simţ. Autorităţile sunt obligate să întreprindă acţiuni decisive în investigarea acestor crime, tragerea la răspundere a celor vinovaţi şi recuperarea banilor furaţi. Dacă îşi doresc să convingă societatea şi partenerii de dezvoltare că au intenţii sincere, autorităţile Republicii Moldova trebuie să revină la un regim de funcţionare transparent, previzibil şi deschis. În repetate rânduri am fost martorii unor proiecte de lege importante ce au apărut peste noapte şi au fost promovate în grabă, fără o adevărată consultare a acestora”, se mai arată în declaraţie.