Circumscripţii disproporţionate
Prima problemă este legată de dimensiunile circumscripţiilor, care sunt disproporţionate chiar şi după numărul formal de alegători înscrişi în liste. Astfel, cea mai mică circumscripţie are doar 55.161 alegători (nr. 25, Chişinău), iar cea mai mare 67.278 (nr. 46, Ceadîr-Lunga). Diferenţa e de 12.117 alegători. Adică cea mai mare circumscripţie e cu aproape 22% mai mare decît cea mai mică.
Această diferenţă încalcă însăşi Legea prin care a fost introdus sistemul mixt. Potrivit articolului 74(4) din Lege:
a) circumscripţiile electorale de pe teritoriul Republicii Moldova aflat sub jurisdicţia autorităţilor constituţionale vor avea la bază un număr relativ egal de alegători şi vor cuprinde între 55.000 şi 60.000 de alegători cu drept de vot;
b) devierea numărului de alegători între circumscripţiile electorale uninominale nu trebuie să depăşească 10%.
Pe scurt, circumscripţiile trebuie să aibă între 55.000 şi 60.000 de alegători, iar diferenţa maximă între circumscripţii e de 10%. Chiar dacă Iurie Ciocan, preşedintele Comisiei care a stabilit circumscripţiile, încerca să ne convingă că-i altfel. Despre manipulările domnului Ciocan, sic! a mai scris aici.
Pornind de la prevederile Legii, Promo-Lex a calculat cîte din circumscripţiile stabilite se încadrează în limita de abatere admisibilă. Dacă luăm cea mai mare circumscripţie ca limită de sus, aproximativ 15 circumscripţii sunt în afara intervalului de 10%. Dacă luăm cea mai micăcircumscripţie ca limită de jos, atunci 30 din 45 de circumscripţii au o abatere mai mare de 10%.
DIFERENŢA permisă e de 10%, cea reală e de 21%.
Chiar dacă nu e limpede încă dacă această disproporţie între unităţile electorale avantajează vreun partid, e clar că dimensiunile lor nu se încadrează în limitele impuse de lege.
Armata primarilor
Întrucît în circumscripţii vor fi aleşi candidaţi locali, primarii şi controlul resurselor umane şi administrative locale vor fi un factor crucial. Din acest punct de vedere, PDM are avantaj clar, fiind partidul cu cei mai mulţi primari din ţară. Unii au cîştigat alegerile ca democraţi, iar alţii au sărit în barca cu trei trandafiri mai tîrziu. Pe site-ul formaţiunii sunt enumeraţi 396 de primari, din totalul de aproximativ 900. Recent, în unele localităţi au avut loc alegeri locale în urmă cărora PDM a mai cîştigat cîţiva primari, totalul trecînd peste 400. După scrutinul din 2015, PDM avea „doar” 287 de primari.
Potrivit analizei Promo-Lex, democraţii deţin majoritatea relativă sau absolută a primarilor în 25 din 46 circumscripţii. În 12 din ele, mai mult de jumătate din primari sunt PDM-işti. În circumscripţia nr. 16, cu centrul în Ungheni, democraţii au 81,25% din primari. Totodată, democraţii au cei mai mulţi consilieri în 16 din 35 consilii raionale şi municipale.
Chiar dacă PDM nu a cîştigat alegerile în Chişinău, atît partidele de dreapta, cît şi de stînga, au declarat că primăriţa interimară Silvia Radu ar fi, de fapt, pusă în funcţie de PDM. Dacă e adevărat, înseamnă că democraţii au influenţă şi în capitală.
DEMOCRAŢII domină administraţia locală în 25 din 46 de circumscripţii.
Astfel, formaţiunea lui Vlad Plahotniuc porneşte din start cu un avantaj dublu: aflarea la guvernare la nivel central şi primarii la nivel local. Există astfel un risc ridicat de folosire a resurselor administrative. Promo-Lex aminteşte despre cum în 2016, la înregistrarea candidaţilor pentru alegerile prezidenţiale, Marian Lupu a obţinut peste 25,000 de semnături într-un timp record de 24 de ore. În 311 din cele 414 localităţi unde au fost colectate semnăturile, primarii erau democraţi.
Trandafirul roşu
Dacă e să ne uităm la alegerile prezidenţiale din 2016, observăm că Igor Dodon a învins în primul tur în 16 din cele 25 de circumscripţii unde PDM are majoritatea primarilor, în pofida susţinerii declarate a democraţilor pentru un alt candidat. În total, candidatul PSRM a cîştigat primul tur în 30 din 46 de circumscripţii. Astfel, noul format geografic al alegerilor avantajează socialiştii, care ar domina ⅔ din circumscripţii, mai mult decît au luat la parlamentare (20,5%) sau prezidenţiale (48%).
Primul tur al alegerilor prezidenţiale este un indicator mai bun decît al doilea, fiindcă deputaţii în circumscripţii vor fi aleşi dintr-un singur tur. Alegătorii nu vor avea un tur II în care să-şi schimbe votul în funcţie de candidaţii rămaşi.
SOCIALIŞTII sunt şi ei avantajaţi de sistemul mixt.
Este posibil ca PDM să-şi împartă resursele locale cu PSRM. Alianţa tacită dintre cele două partide a fost confirmată şi de rapoartele de monitorizare a presei, care arată că trustul media al lui Vlad Plahotniuc „a defavorizat-o clar pe Maia Sandu” în turul II al prezidenţialelor. Însuşi sistemul mixt a fost votat împreună de PDM şi PSRM. Ce s-au mai înţeles cele două partide nu ştim, însă nişte sprijin electoral camuflat de la democraţi pentru socialişti nu ar fi o premieră, mai ales în circumscripţiile în care PDM nu va avea candidaţi proprii puternici.
Chişinăul încercuit
O decizie care ar putea dezavantaja partidele de dreapta e separarea suburbiilor de sectoarele din care fac parte. Majoritatea suburbiilor au fost mereu de dreapta şi, la alegerile locale, au înclinat adesea balanţa în favoarea candidaţilor pro-vestici. Chirtoacă a fost numit chiar „primarul suburbiilor”.
Constituirea a două circumscripţii în suburbii îşi are desigur justificarea sa: satele şi oraşele din preajma Chişinăului au mai multe interese în comun unele cu altele decît cu sectoarele urbane din oraş. Pe de altă parte, această decizie poate fi privită şi că o manevră de concentrare a alegătorilor pro-europeni în două circumscripţii pentru a-i separa de circumscripţiile din oraş, unde se creează un avantaj pentru candidaţii de stînga.
Ce înseamnă termenul „concentrare” în sens electoral, vedeţi în articolul Ce-i aia gerrymandering?
SUBURBIILE pro-europene au fost rupte de oraş.
Să luăm un exemplu. La ultimele alegeri parlamentare, în secţiile de votare incluse în circumscripţia nr.28 de la Rîşcani, PL, PLDM şi PDM au luat împreună aproximativ 42%, iar PSRM cu PCRM tot cam atîta. Pe de altă parte, între partidele care n-au trecut pragul, cele de stînga sau pro-ruse (Partidul Comunist Reformator, Blocul Electoral „Alegerea Moldovei - Uniunea Vamală”, PPCD) au luat mai multe voturi decît cele de dreapta (PLR, PDA, etc). Astfel, balanţa înclină uşor în favoarea stîngii în această circumscripţie.
Dacă Stăuceniul, care face parte din sectorul Rîşcani şi e vecin cu circumscripţia nr. 28, ar fi fost inclus, avantajul ar fi trecut de partea partidelor de dreapta. În Stăuceni erau înscrişi aprox. 6800 de alegători, dintre care 61,61% au mers la vot. Dintre aceştia, aproape 62% au votat pentru cele trei partide pro-europene şi doar în jur de 26% pentru cele de stînga.
Diaspora şi Transnistria
Una dintre cele mai criticate decizii ţine de acordarea a două circumscripţii pentru Transnistria şi trei pentru diasporă. La ultimele alegeri prezidenţiale, 138.000 de oameni au votat în străinătate, pe cînd doar 16.700 de locuitori din stînga Nistrului au participat la alegeri. Astfel, pentru Transnistria un deputat va fi ales de 9.000 de locuitori, iar pentru diasporă un parlamentar va fi ales de 46.000 de alegători.
DIASPORA este subreprezentată, mai ales în comparaţie cu Transnistria.
Disproporţia e şi mai mare dacă luăm în calcul că din circumscripţiile diasporei, una singură va fi alocată Europei, unde la ultimele alegeri votaseră 115.000 de alegători. Astfel avem o circumscripţie de 115.000 de oameni şi două circumscripţii pentru 18.000. Egalitatea votului este încălcată în mod grosolan.
Potrivit analizei Promo-Lex, PSRM au cele mai mari şanse să cîştige în circumscripţiile pentru Transnistria. Dacă e să le adăugăm la cele 30 de circumscripţii în care Igor Dodon a cîştigat primul tur al prezidenţialelor, avem 32 din 48 de circumscripţii în care socialiştii sunt avantajaţi. Pe de altă parte, diaspora europeană votează, în mod tradiţional, candidaţii pro-europeni. Astfel, acordarea unei singure circumscripţii pentru Europa este o lovitură dată partidelor de dreapta.
Cîştigători şi învinşi
Actuala hartă electorală este una problematică, mai ales din perspectiva egalităţii votului: circumscripţiile de pe teritoriul controlat de autorităţile legale au dimensiuni disproporţionate, diaspora din Europa cu 115.000 de alegători va avea o circumscripţie, cei 16.000 de alegători din Transnistria care merg la vot vor primi două, iar Chişinăul a fost separat de suburbiile sale, deschizînd calea unei victorii a candidaţilor de stînga în capitală.
Implementarea sistemului mixt confirmă prognozele făcute de sic! cînd sistemul era abia o iniţiativă – noua hartă electorală avantajează clar PSRM-ul şi alte partide de stînga, dar şi PDM-ul, ca formaţiunea cu cei mai mulţi primari. Au de pierdut partidele de dreapta, în special datorită deciziilor privind diaspora şi Chişinăul. Cel mai mult însă vor pierde alegătorii, fiindcă votul unora va fi privilegiat, în timp ce votul altora va fi aproape egal cu zero.
Jurnal.md
