Platforma DA: Modul în care au fost create circumscripţiile uninominale favorizează intenţionat forţele antieuropene; La prezidenţiale, Dodon ar fi câştigat în majoritatea dintre ele din primul tur

Platforma DA: Modul în care au fost create circumscripţiile uninominale favorizează intenţionat forţele antieuropene; La prezidenţiale, Dodon ar fi câştigat în majoritatea dintre ele din primul tur
Sursa: jurnal.md Foto: jurnal.md 09.11.2017 12:49
Modul în care au fost delimitate circumscripţiile uninominale în cadrul sistemul electoral marca Plahotniuc facilitează clar şi intenţionat accesul în Parlament al partenerului său de afaceri politice şi geopolitice, Igor Dodon, şi al PSRM. În aceste condiţii, în cadrul scrutinului prezidenţial din octombrie 2016, din 46 de circumscripţii create pe teritoriul Republicii Moldova, Igor Dodon ar fi câştigat din primul tur în 30. 

Sunt declaraţiile reprezentanţilor Platformei Demnitate şi Adevăr care au cerut din noul anularea sistemului electoral mixt şi au făcut apel către partenerii externi, atenţionând asupra extinderii derapajului antidemocratic direcţionat împotriva opoziţiei reale.

Totodată, formaţiunea a chemat toate forţele politice antioligarhice, precum şi societatea civilă independentă să-şi unească forţele în vederea demarării urgente a procedurii de iniţiere a unui regferendum legislativ privind anularea modificărilor din Codul electoral. Totodată, Platforma DA a îndemnat Diaspora să organizeze acţiuni de protest împotriva unui sistem care atentează asupra asigurării dreptului la vot a cetăţenilor de peste hotare.

„Este evident că aceste lucruri s-au făcut doar pentru a menţine la guvernare actualul regim, împreună cu PSRM reprezentat de Ddon. Ceea ce şi-au pus în cap actualii guvernanţi insistă să realizeze. O demonstrează cu prisosinţă ultima decizie privind crearea circumscripţiilor electorale”, a declarat secretarul Platformei DA, Chiril Moţpan.

„Activitatea „fructuoasă” a Comisiei permanente de constituire a circumscripţiilor a demonstrat cu prisosinţă faptul că scopul principal al modificării sistemului electoral este conservarea stării de captivitate a statului nostru, precum şi împărţirea zonelor de influenţă între două clanuri mafiote interconectate, care activează sub acoperirea paravanului geopolitic. În urma procesului de delimitare a hotarelor circumscripţiilor electorale, aproape toate raioanele ţării au fost ciopârţite în două sau chiar în trei circumscripţii. Drept rezultat, a apărut o incertitudine periculoasă în privinţa modalităţii de creare a consiliilor de circumscripţii şi a soluţionării litigiilor electorale în teritoriu. Sofisticarea total inoportună a procesului electoral contribuie semnificativ şi la creşterea abuzurilor şi fraudelor din partea guvernării. Din 46 de circumscripţii create pe teritoriul Republicii Moldova, la alegerile prezidenţiale din octombrie 2016, Igor Dodon ar fi câştigat din primul tur în 30”, a declarat vicepreşedintele Platformei DA, Alexandru Slusari.

„Adică, în urma „diligenţei” Comisiei, sistemul electoral nou din start oferă forţelor antieuropene un avantaj enorm. Mai mult ca atât, în cadrul sistemului mixt, la Chişinău candidatul socialist ar fi câştigat la prezidenţialele din 2016 din primul tur în cel puţin 6 din 11 circumscripţii. În celelalte 5 circumscripţii diferenţa dintre Maia Sandu şi Igor Dodon ar fi fost una minusculă, de câteva sute de voturi. Iar această diferenţă ar fi putut fi uşor compensată prin manipulări mediatice, coruperea alegătorilor şi falsificarea rezultatelor”, a adăugat vicepreşedintele Platformei DA.

O altă abatere gravă a acestei Comisiei este discriminarea crasă a drepturilor politice ale alegătorilor din Diaspora, spun reprezentanţii Platformei DA. În conformitate cu datele oficiale, numărul alegătorilor aflaţi peste hotare la muncă este estimat la peste 845 mii. Chiar şi conform Codului electoral modificat recent, pentru aceste persoane ar trebui să fie înfiinţate minimum 13 circumscripţii. Însă, Comisia respectivă a decis să se limiteze la doar trei circumscripţii pentru conaţionalii noştrii din Diaspora.

„Promisiunea trâmbiţată de preşedintele Dodon despre crearea a 25 de circumscripţii peste hotare, s-a dovedit a fi o minciună ordinară”, a spus Alexandru Slusari.

Pe lângă faptul că defavorizează Diaspora, sistemul mixt promovat de guvernare limitează accesul femeilor şi tinerilor în viitorul Parlament, spun membrii Platformei DA.

„Prin sistemul electoral mixt, drepturile femeilor sunt lezate. Şansele femeilor de a participa în calitate de candidaţi în circumscripţii sunt egale cu zero. Platforma DA a propus creşterea nivelului de reprezentarea  femeilor prin majorarea cotei până la cel puţin 50% pe listele partidului în alegerile parlamentare. Acest sistem a fost implementat cu succes în Estonia, Polonia, Grecia, Suedia. În viitorul Parlament din RM, doamnele nu vor fi reprezentate”, a spus preşedinta Organizaţiei de Femei a Platformei Demnitate şi Adevăr, Aliona Doroş.

„În condiţiile actualului sistem propus de Dodon şi Plahotniuc, tinerii şi femeile sunt foarte discriminaţi. Platforma DA a propus sistemul preferenţial de vot cu liste deschise, aplaudat de toată lumea. Acel sistem oferă şanse egale tuturor segmentelor sociale. Tinerii sunt cel mai discriminat segment din RM. Practic este imposibil ca un tânăr să fie promovat în funcţii. Majoritatea dintre ei fac studiile peste hotare, iar în condiţiile acestea, valoarea votului lor nu va fi egală cu cea din RM. Dacă pe listele de partid mai puteau fi promovaţi în funcţii, acum în circumscripţii, într-o concurenţă cu cei care au resurse administrative, tinerii nu au nicio şansă. De ce guvernarea discriminează tinerii şi Diaspora? Pentru că ei niciodată nu vor vota cu PD sau PSRM, iar asta s-a văzut la alegerile trecute”, a adăugat  Dinu Plângău, liderul organizaţiei Tinerii DA.

Precizăm că după ce Guvernul a aprobat proiectul de lege privind constituirea circumscripţiilor uninominale în perspectiva alegerilor parlamentare de anul viitor, numeroase organizaţii nonguvernamentale, experţi şi lideri de opoziţie au criticat dur modul în care au fost trasate acestea, dar şi graba în care au fost create. Mai multe ONG-uri au semnat un apel în care îşi exprimă îngrijorarea privind transparenţa limitată a Comisiei naţionale pentru constituirea circumscripţiilor şi solicită ca proiectul de hotărâre să fie supus consultărilor publice. 

Conform hărţii finale, care cuprinde în total 51 de circumscripţii, 48 vor fi constituite pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv două în regiunea transnistreană şi doar trei în afara ţării, pentru diasporă. 

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI