Expert în politici europene: „UE nu mai acceptă ca guvernarea de la Chişinău să se joace cu mesajele europene după bunul plac”

Expert în politici europene: „UE nu mai acceptă ca guvernarea de la Chişinău să se joace cu mesajele europene după bunul plac”
Sursa: jurnal.md Foto: pdm.md 27.11.2017 16:33
Cu o zi în ajunul summitul cu statele partenere din Europa de Est, premierul Pavel Filip s-a întreţinut la Bruxelles cu Johannes Hahn, Comisarul UE pentru Politică de Vecinătate. După întâlnire, prim-ministrul moldovean şi presa guvernamentală au ţinut să dea „o veste bună” cetăţenilor, cea că UE ar fi deblocat finanţarea Republicii Moldova. Johannes Hahn, apoi delegaţia UE la Chişinău s-au văzut nevoite să aducă clarificări, spunând că nu se poate fi vorba despre „deblocarea finanţării”, că asta se va întâmpla mai târziu şi doar dacă vor fi îndeplinite anumite condiţii. Într-un interviu pentru Europa Liberă, experta de la Bucureşti în politici europene, Raluca Răducanu, explică ce ar fi de înţeles la nivelul instituţiilor europene despre Republica Moldova după acest episod.

Nu este de înţeles decât că din momentul acesta Uniunea Europeană nu mai acceptă ca guvernarea de la Chişinău să se joace cu mesajele europene după bunul plac. Şi cred că şi guvernarea de la Chişinău a înţeles că nu mai poate să facă acest lucru. De aici şi reacţia din comunicatul de presă al Ministerului de Finanţe după clarificările venite de la Bruxelles privind acordarea împrumutului”, afirmă experta.

„Imaginea proiectată în urma acestei degringolade mediatice este pentru mine acea a unei guvernări care, pentru moment, a pierdut controlul asupra stabilirii agendei publice de comunicare şi care a început să se teamă atât de efectele economice, cât şi de efectele politice ale ratării finanţării europene. La nivel discursiv această guvernare şi partidele care o alcătuiesc s-au construit invocând o orientare proeuropeană şi, pentru a-şi menţine imaginea, ele au nevoie să ceară de la UE cât mai mult, chiar dacă ştiu că nu vor primi. Şi mai important, au nevoie să livreze populaţiei poveşti de succes. Doar că de data aceasta artizanii acestor mesaje s-au rătăcit în povestea pe care au încercat s-o creeze sau au ignorat că de la Bruxelles va veni o clarificare”, a adăugat experta de la Bucureşti.

Totodată, Raluca Răducanu s-a referit la cele 28 de condiţii înaintate de UE pentru deblocarea ajutorului macrofinanciar de 100 de milioane de euro, printre care unele tehnice, altele politice: respectarea statului de drept, combaterea corupţiei, reformarea Codului audiovizualului dar, mai ales, punerea legislaţiei electorale în acord cu recomandările Comisiei de la Veneţia.

„Cred că printre condiţiile importante este respectarea statului de drept şi a tot ce înseamnă drepturi fundamentale. Această condiţie politică este o noutate în negocierile pe care UE le duce cu RM. Şi, da, cred că este foarte importantă deoarece aceste condiţionalităţi politice sunt un reper foarte important pentru stabilirea modului în care statul de drept este construit în RM. Eu cred că nu trebuie să fim siguri că banii aceia vor veni. Repet, ce s-a întâmplat acum la Bruxelles prin semnarea acelor documente de către reprezentanţii Guvernului de la Chişinău şi reprezentanţii Comisiei Europene reprezintă doar începutul negocierilor, nicidecum debursarea primei tranşe. Autorităţile de la Chişinău au în continuare în palmares contraperformanţa de a fi determinat stoparea unui ajutor financiar negociat în condiţii extrem de avantajoase pentru Republica Moldova şi impunerea unor condiţii suplimentare, inclusiv politice. Fără reformele cerute de Comisia Europeană banii aceia nu vor veni”, a punctat Raluca Răducanu.

„Apoi, mai trebuie să privim şi din perspectiva europeană şi trebuie ţinut cont de faptul că UE are o experienţă de zeci de ani de negociere cu state aflate în diferite stadii de dezvoltare, de la democraţii consolidate până la regimuri autoritare. Iar această memorie instituţională poate fi oricând accesată pentru a identifica impulsurile necesare schimbării politice sau consolidării instituţiilor democratice dintr-o anumită regiune, dintr-un stat vecin, partener ori asociat. În acest context o eventuală debursare a primei tranşe din cele 100 de milioane de euro trebuie înţeleasă doar ca un nou pas într-un proces de negociere, nicidecum un punct terminus sau o garanţie din partea UE pentru un anumit Guvern.

Banii sunt pentru populaţie şi pentru crearea sau consolidarea unor instituţii democratice care să funcţioneze pentru cetăţean, nu împotriva lui. Şi acesta este, de fapt, subiectul de negociere între UE şi RM. Dacă există şi cu siguranţă există persoane care fac greşeala să creadă că au mai multă forţă politică decât UE fie şi într-o ţară mică precum Republica Moldova, eu cred că vor avea foarte mari surprize. Deoarece în ciuda acestor oscilaţii atitudinale din sondajele de opinie, Uniunea Europeană va continua să rămână un pol foarte puternic de atracţie şi orice Guvern, atât prezent cât şi viitor, va fi nevoit să-şi modeleze politicele în funcţie de coordonatele europene. De aceea eu nu aş trăi cu impresia că banii aceia vor veni automat. Nu vor veni automat, trebuie implementate reformele solicitate de Comisia Europeană şi de Parlamentul European”, a conchis experta.

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI