„Iar linia de mesaj este următoarea: spargerea unei potenţiale Coaliţii largi proeuropene şi anti-Binom în perspectiva alegerilor din 2018. Scăderea raitingului lui Andrei Năstase şi a Platformei DA sunt, sociologic vorbind, greu de explicat. Ce a putut face liderul DA într-un interval scurt de timp pentru a-şi pierde electoratul pe care îl avea în martie? Şi unde sunt voturile Platformei DA? Voturi radicale, anti-corupţie, anti-guvernare. Greu de spus. Oricum, mesajul politic al „americanilor“ (aşa este el livrat, insidios) e limpede şi ar fi următorul: DA este un balast pentru PAS, care trebuie să se rupă de un partid care nici măcar nu trece pragul şi să gândească „rezonabil“, „lucid“, „strategic“, dincolo de idiosincrazii personale: adică să vină acum spre PD şi să meargă după 2018 în coaliţia „europeană“ cu acest partid! Spectrul politic trebuie să fie PD plus PAS contra PSRM. Adică, aşa cum spuneam, avem aici concretizarea sociologică a multor cântece de sirenă care au fost lansate la Chişinău în ultima vreme”, scrie Dan Dungaciu, într-o analiză publicată pe Adevărul.

Potrivit lui Dan Dungaciu, aceasta este o capcană. „Căci dacă PAS va gândi rezonabil, lucid, strategic, evident nu va face aşa ceva. Pentru că ar fi o sinucidere politică. În realitate, acest discurs nu face decât să dezvăluie o spaimă mai veche – şi cea mai importantă – a guvernării: teama de o coaliţie/parteneriat/pact al opoziţiei pro-europene şi pro-româneşti. Singura soluţie pentru a contracara binomul Plahotniuc-Dodon este o nouă „AIE“, care să acopere toate segmentele de electorat şi toate nuanţele politice (partidele) care au culoar electoral şi care se pot colecta în acest proiect: de la centru stânga, centru, dreapta, la dreapta unionistă. Cu o singură condiţie: să fie pro-europene/pro-româneşti şi anti-Binom. Blocarea acestui proiect, singurul câştigător în perspectiva alegerilor din 2018, este miza binomului Plahotniuc-Dodon. Dar, după vorba românească, „de ce ţi-e teamă nu scapi”...”, susţine Dan Dungaciu.

Geopoliticianul român se referă şi la alte surprinze din sondaj care, sociologic, sunt greu de explicat. „În condiţiile, repetăm, unei scăderi pe linie a stări de satisfacţie socio-economică a populaţiei, inclusiv creşterea percepţiei corupţiei, beneficiarii NU sunt partidele de Opoziţie, ci… guvernanţii! Mai concret. În octombrie constatăm că scad partidele de opoziţie, şi PAS şi Platforma DA, deci partidele care, logic, nu ar fi vinovate de degradarea indicatorilor şi a percepţiei publice. Mai mult, în cazul Platformei DA se ajunge chiar sub pragul electoral. Rămân trei partide care, teoretic, trec pragul: socialiştii (PSRM), PAS-ul şi PD-ul. Culmea rezultatelor este că partidul de guvernământ nu doar creşte în sondaje, dar îşi dublează procentul faţă de martie 2017! De la 4% ajunge la 9%. Paradoxul este evident: situaţia socio-economică se degradează, corupţia creşte, cel puţin ca percepţie, iar cine câştigă din asta sunt… guvernanţii!”, scrie Dungaciu.

O altă „surpriză” este încrederea în politicieni. „Lucrurile merg în aceeaşi „logică“. Adică anti-logică. Încrederea în Maia Sandu scade cu 8%, cea în Andrei Năstase se înjumătăţeşte. Dar, surpriză: creşte încrederea şi în premierul Filip şi în liderul PD Vlad Plahotniuc!”, punctează sociologul de la Bucureşti.

„Nici nu s-au degradat bine indicatorii socio-economici şi ai percepţiei populaţiei, că s-a şi modificat ierarhia. După şase luni de eşecuri percepute ale guvernării, opţiunea pentru Uniunea Europeană creşte la 49%, iar Uniunea Eurasiatică scade la… 38%! O diferenţă de 11% câştigată surprinzător de opţiunea UE în doar şase luni”, continuă Dan Dungaciu.

Mai mult, geopoliticianul de la Bucureşti atenţionează că este un fals să acreditezi că sondajul IRI drept unul „american“ sau că ar sugera în vreun fel poziţia americană.

„IRI este comanditarul, compania Magenta a cules datele fără să le prelucreze, iar coordonarea este mai ambiguă: e vorba despre un expert de la Baltic Surveys/The Gallup Organization, care a lucrat în numele organizaţiei „Center for Insights in Survey Research“. Erorile puteau să parvină din mai multe surse, la fel şi ambiguităţile sau neclarităţile pe care le-am semnalat mai sus. Că ele ar fi trebuit sau ar trebui să fie lămurite de giranţii sondajului este dincolo de orice îndoială. Căci efectele politice ale sondajului şi utilizarea lui în acest registru – chiar şi împotriva dorinţei comanditarilor – sunt inevitabile. Pentru unii actori politici de la Chişinău, dacă sondajul IRI nu ar fi existat, ar fi trebuit inventat”, mai afirmă Dungaciu.