Un sat întreg din Ceadîr-Lunga încearcă să-şi recapete iazul ajuns pe mâinile fraţilor unui deputat socialist

Un sat întreg din Ceadîr-Lunga încearcă să-şi recapete iazul ajuns pe mâinile fraţilor unui deputat socialist
Sursa: jurnal.md Foto: CIJM 13.10.2017 13:12
De mai bine de un an, fraţii unui deputat socialist din Parlament folosesc un lac din zona de sud a ţării pentru pescuit şi comercializarea peştelui chiar dacă contractul de arendă, încheiat la începutul anilor 2000 cu administraţia locală, a expirat în iunie anul trecut. Zeci de adresări expediate organelor de drept regionale şi centrale, apeluri, discuţii şi, mai nou, o petiţie colectivă semnată de peste 600 de săteni în frunte cu primarul - nimic nu a dat rezultate deocamdată, toţi sugerând edilului să se adreseze în instanţă. A făcut-o şi pe asta, doar că cele două procese de judecată bat pasul pe loc.

„Am rămas fără nicio susţinere, toţi ne-au lăsat unu la unu cu această problemă şi nu mai ştim ce să facem. Ultima instanţă sunteţi voi, jurnaliştii…”, oftează primarul Fiodor Topciu, în lupta pentru returnarea proprietăţii publice. Pe de altă parte, nici deputatul socialist, nici fraţii acestuia, care folosesc iazul, nu au vrut să comenteze situaţia.

Lacul de la hotarele satelor Tomai şi Gaidar, raionul Ceadîr-Lunga din UTA Găgăuzia, se întinde pe o suprafaţă de peste 70 de hectare. Dintre acestea, patru hectare sunt în proprietatea satului Gaidar, iar cea mai mare parte, aproape 72 de hectare, se află în proprietatea administraţiei de la Tomai încă din anul 2002, se arată într-o investigaţie a portalului Anticorupţie.

Cu doi ani mai devreme, în decembrie 2000, când iazul nici nu era administrat de autoritatea locală, Consiliul sătesc de atunci a decis să-l dea în arendă lui Petru Gagauz, un locuitor al satului Gaidar. Potrivit contractului de arendă semnat în iunie 2001, arendaşul a primit în gestiune cele 72 de hectare de lac pe un termen de 15 ani - până la 25 iunie 2016 - pentru activităţi de piscicultură şi crearea unei zone de odihnă. Printre altele, potrivit înţelegerii, arendaşul se obliga să informeze autorităţile locale despre popularea bazinului cu peşte şi să permită localnicilor din Tomai să pescuiască, contra cost, până la trei kilograme de peşte per persoană. În schimb, Petru Gagauz era obligat să verse în bugetul local o plată de arendă de 6.358 de lei pe an. Între timp, bărbatul s-a mutat cu traiul la Moscova, în Federaţia Rusă, lăsând afacerea în gestiunea fratelui său, Stepan Gagauz. Deşi contractul a expirat acum mai bine de un, acesta nu doreşte nicidecum să părăsească proprietatea statului. Bărcile, uneltele de pescuit, paznicii şi câinii, toate stau la locurile lor, iar pescuitul şi comercializarea peştelui continuă ilegal, potrivit sătenilor.

Fiodor Topciu, primar al satului Tomai din anul 2011, îşi aminteşte că pe atunci, la începutul anilor 2000, nu exista nici cerinţa de a da în arendă un bun public prin licitaţie şi nici obligaţia, conform legii, ca gestionarul să fie un agent economic. A fost mai degrabă o înţelegere la care au ajuns Petru Gagauz şi primarul. „Odată cu expirarea contractului însă, I-am anunţat că termenul de arendă expiră şi că vom organiza o licitaţie publică. El a răspuns că a populat iazul cu peşte şi nu va pleca de acolo; s-a adresat Consiliului local cu solicitarea ca contractul de arendă să fie prelungit cu un an şi jumătate. Consilierii au refuzat pentru că acest fapt este contrar legii, mai ales ţinând cont de faptul că Gagauz este o persoană fizică, nu un agent economic. El a contestat decizia Consiliului local în instanţa de judecată. Noi, de cealaltă parte, tot l-am dat în judecată în legătură cu faptul că nu eliberează bunul public”, explică primarul.

Potrivit lui, ambele procese de judecată bat pasul pe loc. „Deocamdată şedinţe de judecată nu au avut loc, doar amânări. Un pretext de amânare, pentru jumătate de an, a fost faptul că reclamantul (Petru Gagauz, arendaşul oficial - n.r.) se află la Moscova şi trebuie informat despre materialele dosarului. Îl tot caută şi nu-l găsesc, iar noi nu vom mai da de capăt până nu-l vor găsi. La şedinţele preliminare vine doar avocatul, care tot informează de fiecare dată că clientul lui se află în Federaţia Rusă. Situaţie absurdă!”, se indignează Fiodor Topciu.

Anticorupţie mai scrie că sătenii şi autorităţile locale, în frunte cu primarul satului Tomai, sunt disperaţi pentru că zecile de plângeri expediate organelor de drept şi factorilor decizionali nu au dat niciun rezultat, iar procesele de judecată par să nu se încheie prea curând. Între timp, sătenii susţin că nu se pot apropia cu undiţa de lac, pentru că imediat le ies în cale câinii care stau de pază. „Am rămas fără nicio susţinere, toate adresările noastre la toate structurile sunt în van, toţi ne-au lăsat unu la unu cu această problemă şi nu mai ştim ce să facem. Ultima instanţă sunteţi voi, jurnaliştii. Dacă nu ne veţi ajuta, nu ştim ce ne facem…”, oftează Fiodor Topciu.

Arendarea iazului cu bani puţini

Preţul anual de arendare a iazului de la Tomai s-a calculat conform unei formule speciale în care, potrivit ex-primarului Dumitru Stamat, fostul edil Dumitru Cimpoieş, care a încheiat contractul de arendă, a admis erori. „Nota de bonitate a solului, conform documentelor, a fost marcată cu 18 puncte, deşi media pe ţară este de 65 de puncte, iar la Tomai - de 61 de puncte. Aceste 18 puncte ex-primarul Cimpoieş le-a luat la nimereală, respectiv şi suma a fost una mult mai mică decât cea reală. Cât timp am fost primar, pe parcursul a patru ani m-am judecat cu el şi cu chiu cu vai am obţinut să ridic plata de la 7.505 lei la 11.000 de lei. Mai târziu, actualul primar a obţinut suma anuală de 16.000 de lei”, explică Stamat.

De altfel, faptul că Cimpoieş a stabilit nota de bonitate de 18 puncte în mod nejustificat a fost confirmat anterior şi într-o încheiere a Procuraturii raionului Cahul. Mai mult, potrivit procurorilor, în formula de calcul urma să fie inclus şi costul digului, de 580.000 de lei, ceea ce nu s-a întâmplat. „Acţiunile primarului satului Tomai, Cimpoieş Dumitru, manifestate prin exercitarea necorespunzătoare a atribuţiilor şi atitudine neglijentă, au dus la urmări grave, cauzând Primăriei Tomai, raionul Ceadîr-Lunga, prejudicii în proporţii deosebit de mari”, se concluzionează în încheierea din iulie 2005. În acelaşi document este stabilit că plata anuală pentru chiria lacului trebuia să fie de cel puţin 34.113 lei pe an. Astfel, până acum, în cei 15 ani, fraţii Gagauz au vărsat în buget 183.214 lei. Conform estimărilor, bugetul satului a fost prejudiciat cu circa 328.000 de lei.

La sfârşitul anului 2006, Procuratura raionului Ceadîr-Lunga, reprezentând interesele administraţiei de la Tomai, a depus o cerere în instanţă prin care solicita anularea contractului de arendă şi rambursarea sumei de peste 300.000 de lei. Judecătoria raionului Ceadîr-Lunga a respins cererea, fapt atacat în apel de către Consiliul local al satului. Drept argumente, administraţia locală a invocat că, la momentul încheierii contractului, lacul nu se afla în proprietatea satului Tomai, nu au fost respectate prevederile legislaţiei în vigoare şi nu a fost calculată corect mărimea plăţii pentru arendă. Curtea de Apel Cahul a dat curs solicitării, declarând contractul nul. Totodată, potrivit deciziei din iunie 2007, Petru Gagauz a fost obligat de instanţă să achite administraţiei locale suma de 58.785 de lei. Hotărârea a fost însă anulată de Curtea Supremă de Justiţie jumătate de an mai târziu, iar fraţii Gagauz au continuat să folosească iazul.
 
În căutarea reclamantului pierdut... la Moscova

Atât Primăria satului Tomai, cât şi Petru Gagauz au depus cererile la Judecătoria raionului Ceadîr Lunga în luna iunie 2016 (după reorganizarea hărţii judecătoreşti - Judecătoria Comrat, oficiul Ceadîr-Lunga - n.r.). Potrivit portalului instanţelor naţionale de judecată, pe cazul Primăria satului Tomai versus Petru Gagauz, repartizat magistratei Alexandra Peni, s-au desfăşurat până acum trei şedinţe, în octombrie şi noiembrie 2016. Două au fost amânate, iar la rezultatele celei de-a treia stă menţiunea „Cazul este suspendat”. În cel de-al doilea dosar, Petru Gagauz versus Consiliul local al satului Tomai, ajuns pe masa magistratei Nadejda Lazareva, au avut loc cinci şedinţe, trei preliminare - anul trecut, iar altele două, de examinare nemijlocită a cauzei - în lunile martie şi mai 2017. Potrivit menţiunilor, reclamantul a fost citat şi i s-au trimis înştiinţări la locul de trai din Federaţia Rusă, cunoscut autorităţilor moldoveneşti, însă fără rezultat. Ultima şedinţă a fost amânată în legătură cu participarea judecătoarei la un seminar al Institutului Naţional al Justiţiei, iar o altă dată nu a fost programată.

Faptul că procesele de judecată au fost suspendate ne-a fost confirmat şi de Oficiul Teritorial Comrat al Cancelariei de Stat, care între timp a devenit parte în procesul intentat de Primăria satului Tomai împotriva lui Petru Gagauz. Motivul suspendării: arendaşului, care se află peste hotare, urmează a-i fi înmânată citaţia, după care procesul ar urma să fie reluat. „Noi am atacat această decizie la Curtea de Apel, la începutul lunii septembrie, deocamdată nu a fost emisă nicio hotărâre. Totodată, ne-am adresat şi la Poliţie în legătură cu faptul că arendaşul, Petru Gagauz, a acţionat în judecată Consiliul local aflându-se peste hotarele ţării. Vrem să aflăm dacă şi de câte ori el a revenit în Republica Moldova. Avem dubii şi referitor la faptul dacă el personal a semnat cererea prin care a solicitat prelungirea contractului de arendă, respectiv am cerut o expertizare a semnăturii. Întrebări sunt mai multe, cazul se examinează, colaborăm cu Poliţia. Deocamdată aşteptăm toate informaţiile după care lucrurile vor lua o anumită turnură”, ne-a explicat Fiodor Gaidarji, şeful Oficiului Teritorial Comrat. 

În lunile iulie şi septembrie, funcţionarul a depus două sesizări la Consiliul Superior al Magistraturii pe numele judecătoarei Nadejda Lazareva, ambele respinse. „Autorul sesizării a invocat drept motiv dezacordul cu hotărârea adoptată, invocând şi unele încălcări de procedură. Sesizările au fost respinse pentru că nu s-au constatat temeiuri de abateri disciplinare”, a confirmat Nicolae Clima, şeful Inspecţiei judiciare din cadrul CSM.  

Zeci de adresări fără rezultat

Înţelegând că nu vor obţine prea curând dreptate prin instanţe, primarul satului Tomai, ajutat de un grup de iniţiativă din localitate, au trimis adresări şi solicitări de ajutor organelor de drept şi factorilor de decizie de la Chişinău - cel puţin 20 în ultimul an. „Vă rugăm să ne ajutaţi şi să luaţi toate măsurile permisive conform legislaţiei în tragerea la răspundere a persoanelor vinovate de folosirea ilegală a proprietăţii publice şi pescuit, precum şi eliberarea imediată a teritoriului lacului de arendator, proprietăţile şi utilajul acestuia”, se arată în adresările expediate inclusiv procuraturii raionale şi procurorului UTA Găgăuzia, Agenţiei Ecologice Ceadîr-Lunga şi Inspectoratului Ecologic de Stat, Inspecţiei Financiare Ceadîr-Lunga, Inspectoratului de poliţie, şefilor Agenţiei „Apele Moldovei”. Astfel de adresări au mai fost trimise şi administraţiei raionului Ceadîr-Lunga, ex-preşedintelui Adunării Populare a Găgăuziei Dmitrii Constantinov sau viceministrului Justiţiei Anatolie Munteanu.

Într-unul dintre răspunsuri, Procuratura UTA Găgăuzia, oficiul Ceadîr-Lunga, a refuzat pornirea urmăririi penale pe marginea cazului, „în legătură cu lipsa în acţiunile lui Petru Gagauz a componenţei de infracţiune prevăzute în Codul penal al Republicii Moldova”. „În cazul de faţă se întrevăd evidenţe ale unor relaţii de drept civil, în legătură cu care recomandăm adresarea în instanţa de judecată”, potrivit documentului. Acelaşi lucru, adresarea în instanţă, l-au recomandat şi celelalte instituţii enumerate, precizând că subiectul nu ţine de competenţa niciuneia dintre ele.
În luna mai 2017, 645 de locuitori ai satului (din totalul de circa 5.000 de persoane), împreună cu consilierii locali şi primarul, au semnat o petiţie colectivă, publicată inclusiv pe Harta Corupţiei a portalului Anticoruptie.md. În ea, semnatarii îşi exprimă „indignarea până la limită faţă de acţiunile ilegale ale locuitorului satului Gaidar Stepan Gagauz” şi solicită Procuraturii Generale, Centrului Naţional Anticorupţie şi Cancelariei de Stat a Republicii Moldova să rezolve problema.

„Toate încercările de rezolvare a conflictului pe cale paşnică s-au epuizat, astfel încât timp de 11 luni toate adresările primăriei către toate structurile obligate să acorde sprijin în rezolvarea conflictului şi respectarea legii nu au dus la rezolvarea acestuia. Procesul de judecată din instanţa or. Ceadîr-Lunga, privind redobândirea proprietăţii publice, se tărăgănează artificial”, se spune în petiţia colectivă. Dar nici de această dată apelul nu a dat roade, instituţiile redirecţionând scrisoarea Inspectoratului de Poliţie Ceadîr-Lunga, conform competenţelor.

„Procuratura a analizat petiţiile, am reacţionat, dar nu ţine de competenţa noastră pentru că acolo e vorba de o dispută de ordin civil. Din câte ştiu, una dintre părţi chiar tărăgănează procesul. Procuratura nu are competenţe şi nicio bază pentru a se implica într-o dispută de ordin civil, legată de folosirea unui lac după expirarea unui contract”, ne-a declarat Ruslan Caraivan, actualul procuror al Găgăuziei. „La momentul actual există o astfel de adresare inclusiv la Procuratura Generală. Poliţia efectuează verificări, însă un rezultat final nu există. La acest moment nu a fost intentat niciun proces sau dosar penal”, l-a completat Ion Pamujac, procuror în oficiul Ceadîr-Lunga al Procuraturii UTA Găgăuzia.

De cealaltă parte, Poliţia examinează cazul cel puţin din luna iulie curent, fapt confirmat inclusiv printr-un răspuns semnat de Alexandru Pânzari, şeful Inspectoratului General al Poliţiei. Deocamdată, oamenii legii nu ne-au oferit precizări referitoare la mersul anchetei. 
 
„Toţi ne trimit în judecată. Iar judecăţile se ocupă cu nu ştiu ce, doar întind şedinţele. Căutăm la nesfârşit o oarecare persoană fizică, prin toată lumea, până se va găsi şi va fi posibilă întoarcerea bunului public în proprietatea statului. Dacă şi Procuratura, şi Poliţia ne spun că nu sunt în puterea de a face ceva, nici Ecologia, nici Ministerul Justiţiei… Nu găsesc cuvântul potrivit ca să spun ce înseamnă asta. Nu putem folosi iazul, avem restricţii de acces. Dacă există legi în acest stat, ele trebuie să lucreze!”, spune indignat Fiodor Topciu. 
 
Fratele din Parlament: „Suntem familii diferite, fiecare cu propriile griji”

Pe Stepan Gagauz, care actualmente locuieşte în satul Gaidar, l-am găsit în faţa porţii în spatele căreia se ridică o casă cu două etaje. Bărbatul era pe picior de plecare şi nu a dorit să vorbească cu reporterii. „Ce doriţi? Nu dau niciun interviu, niciun comentariu”, a tăiat-o el scurt, în timp ce urca într-un automobil Lada Samara. În timp ce arendaşul oficial, Petru Gagauz, se află la Moscova, cel de-al treilea frate rezolvă problemele ţării din postura de ales al poporului.

Fiodor Gagauz este deputat în Parlament din anul 2014, din partea fracţiunii Partidului Socialiştilor. Tot el este şi membru al Comisiei parlamentare drepturile omului şi relaţii interetnice. Anterior, a fost deputat al Adunării Populare a UTA Găgăuzia. Nici el nu a dorit să ne dea detalii: „Sunaţi-i celui care arendează, lui Stepan, şi el vă va răspunde la toate întrebările. Nu am discutat cu Petru, suntem familii diferite, fiecare cu propriile griji. Nu ştiu cine este avocatul, nu mă ocup cu asta. Toate cele bune.” Avocatul care îi reprezintă pe fraţii Gagauz în instanţă, Ruslan Ahmedov, nu a fost de găsit la telefon pentru a oferi precizări.

„Povestea nu se va încheia curând. Cel pe care e formulat contractul de arendă se află demult în Federaţia Rusă, iar cei care pretind la dreptul de folosinţă al bunului acvatic nu au niciun temei juridic. Teoretic, contractul trebuia demult reziliat, dar… Nici nu-l vor găsi (pe Petru Gagauz - n.r.). Din păcate, în legislaţia noastră există imperfecţiuni care permit astfel de cazuri. Noi nu ne putem implica, pentru că ţine de competenţele autorităţilor locale”, comentează Alexandr Tendighelean, şeful Direcţiei generale pentru complexul agroindustrial a UTA Găgăuzia (echivalentul local al Ministerului Agriculturii - n.r.).

El spune că în jurul lacului Tomai s-au iscat multe dispute şi anterior, acesta fiind în administrarea a două primării. „Anterior, ambele administraţii locale reuşeau să încheie contracte de arendă cu un singur agent economic. Acum, odată ce competenţele autorităţilor publice locale s-au lărgit simţitor, fiecare trage turta spre sine. Aproape 90% din suprafaţa bazinului acvatic se află în administrarea satului Tomai, alte 10-15% sunt pe teritoriul satului Gaidar. Noi anterior am venit cu iniţiativa de a trece aceste lacuri sub jurisdicţia Direcţiei generale pentru complexul agroindustrial a UTA Găgăuzia, aşa ca o singură entitate să le îngrijească, să le dea în arendă etc. Din păcate, a intervenit reforma Guvrnului şi, deşi ex-ministrul Mediului dăduse undă verde iniţiativei, actualul ministru s-a arătat împotrivă. Deocamdată, lucrurile rămân aşa cum sunt şi pornind de la asta se iscă foarte multe scandaluri, or lacul în cauză nu este unicul. Oamenii sunt înrăiţi. Cum se va rezolva subiectul, nu ştiu”, a mai adăugat funcţionarul.

Anticorupţie.md

Ştiri similare

ULTIMELE ŞTIRI