Jurnaliştii s-au solidarizat astfel cu un reporter acuzat de un demnitar că ar fi utilizat „date cu caracter personal” atunci când a scris despre averile acestuia. Demnitarul a cerut Procuraturii să iniţieze dosar penal împotriva reporterului, sugerând că numele său şi al membrilor familiei sale, precum şi informaţiile din CV, sunt date cu caracter personal. Un alt oficial de la Chişinău a invocat aceeaşi lege, refuzând să ofere jurnaliştilor date despre salariul pe care îl primeşte, spunând că este „dată cu caracter personal” şi că păstrează această informaţie doar pentru sine şi familia sa. Acesta este ultimul atac împotriva jurnaliştilor, după ce anterior alte câteva cazuri au fost denunţate de jurnalişti.

Monica Macovei: Moldova alunecă spre dictatură

Potrivit europarlamentarului român, Monica Macovei, ceea ce se întâmplă acum cu presa de la Chişinău „este o dramă – un început de dictatură”: „În acest moment în Republica Moldova nu mai putem vorbi de democraţie, ci de începutul unei dictaturi. Întotdeauna primul semn şi primul gest al dictaturii este reducerea la tăcere a presei libere - închiderea gurii cu orice preţ. (…) Presa liberă de la Chişinău este sub asaltul lui Plahotniuc şi a oamenilor lui. Partidul Democrat din Republica Moldova nu mai poate fi un partener pentru Uniunea Europeană. S-a ajuns la sugrumarea presei critice şi a jurnaliştilor liberi prin trucuri şi şmecherii de genul determinării proprietarilor care închiriază spaţii instituţiilor de presă să rezilieze contractele de închiriere. Asta ca să spună, probabil, că nu au nimic cu Plahotniuc şi Partidul Democrat. Dar noi ştim adevărul şi el este la suprafaţă: se vrea înăbuşirea presei care critică şi monitorizează puterea”, a menţionat europarlamentarul.

Moldova regresează nu doar la capitolul mass-media, ci şi în privinţa combaterii corupţiei. Conform Indicelui Percepţiei Corupţiei în 2016, lansat de Transparency International, Moldova a regresat cu 20 de poziţii faţă de 2015 în topul celor mai corupte state. Experţii Transparency International – Moldova susţin că Republica Moldova este un stat capturat, în care legile nu funcţionează, iar valorile democratice sunt subminate.

O justiţie jenantă

Deşi în 2016 au fost adoptate o serie de acte legislative menite să combată corupţia şi să asigure independenţa justiţiei, la nivelul percepţiei populaţiei, corupţia a crescut, iar în justiţia moldovenească se întâmplă lucruri grave, pe alocuri chiar jenante. Dosarele de rezonanţă sunt examinate în şedinţe închise, iar reprezentanţii societăţii civile suspectează că acest lucru se întâmplă pentru a-i împiedica pe inculpaţi să interacţioneze cu presa, pentru ca jurnaliştii să nu poată afla numele celor implicaţi în marile jafuri care au avut loc în ultimii ani – persoane care controlează momentan puterea. Inculpaţii sunt ţinuţi după gratii ca să nu poată face publice probe ce ar inculpa guvernanţii care şi-au furat cetăţenii.

În legătură cu aceasta, 23 de europarlamentari, reprezentanţi ai diferitor grupuri parlamentare, au semnat joi o declaraţie comună în care îşi exprimă îngrijorarea faţă de represiunile la care sunt supuşi reprezentanţii opoziţiei şi societatea civilă şi fac apel către autorităţile moldovene să înceteze presiunile.

23 de europarlamentari au reacţionat

În declaraţie sunt menţionate cazuri concrete. Este vorba de presiunile exercitate asupra companiei „Starnet” şi asupra proprietarului acesteia, Alexandru Machedon, pe motiv că a refuzat să cenzureze postul de televiziune „Jurnal TV”. De asemenea este menţionat cazul lui Veaceslav Platon, un martor-cheie despre care se crede că ar putea prezenta dovezi împotriva lui Vlad Plahotniuc. Platon a fost arestat în Ucraina, extrădat (deşi are şi cetăţenie ucraineană) în condiţii ciudate în Republica Moldova (la bordul unui avion privat) şi băgat în puşcărie, fiind judecat „cu uşile închise”, la fel ca ex-premierul Vlad Filat. Un alt caz este cel legat de fost angajat al „Poştei Moldovei”, Sergiu Cebotari, un alt martor important împotriva lui Vlad Plahotniuc.

Europarlamentarii semnatari ai declaraţiei amintesc autorităţilor de la Chişinău că una dintre priorităţile Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu UE reprezintă transparenţa în implementarea reformei anticorupţie şi protejarea drepturilor omului, a libertăţilor şi a statului de drept, pentru a restabili încrederea cetăţenilor şi a partenerilor internaţionali în Republica Moldova: „Facem un apel către autorităţile moldovene să înceteze imediat represaliile şi amintim că drepturile omului şi situaţia democraţiei din Moldova sunt monitorizate îndeaproape de Consiliul Europei”, se arată în declaraţie.

Lumi paralele

Cu toate acestea, autorităţile se laudă cu „o Procuratură reformată”. Şeful Legislativului, Andrian Candu, a menţionat vineri, la ceremonia festivă organizată cu ocazia împlinirii a 25 de ani de la crearea Procuraturii Generale a Moldovei, că „gradul de disconfort pentru corupţi în Moldova a crescut”.

La rândul său, premierul Pavel Filip a menţionat recent că, în 2016, „Guvernul a reuşit să îmbunătăţească substanţial mediul de afaceri” şi că planul de acţiuni privind implementarea Acordului de Asociere Moldova - UE a fost implementat în proporţie de 74%. Asta în timp ce cifrele oficiale arată dramatic: datele Camerei Înregistrării de Stat a Republicii Moldova arată că în anul 2014 din Registrul Întreprinderilor de Stat au fost radiate 2 770 de întreprinderi, în 2015 au fost radiate 3 905, iar în 10 luni ale anului 2016 au fost radiate 3 537 de întreprinderi. Antreprenorii şi experţii în economie motivează numărul mare de întreprinderi radiate prin situaţia economică nefavorabilă din Republica Moldova, care a alungat, la propriu, oamenii din ţară. Tot problemele din economie şi corupţia ridicată ţin investitorii străini departe de Moldova.

Plahotniuc nu e „soluţia”, ci „problema” Moldovei

„Relaţiile cu partenerii de dezvoltare ai Moldovei sunt puse sub semnul întrebării pentru că nu există încredere în acest moment în Guvernul de la Chişinău şi, evident, nici în Partidul Democrat, nici în oligarhul Plahotniuc, care conduce de fapt Guvernul. Vorbim de foarte multe riscuri, inclusiv de imagine pentru ţară. Ori aceasta contează foarte mult în planul politicii externe. Dacă eu negociez cu o persoană care, să zicem, este Plahotniuc, în care eu nu am încredere, atunci nu îi voi da nimic, nici bani, nici alte avantaje economice pentru Moldova… Şi pierd cetăţenii Moldovei indiferent că sunt ruşi, români, moldoveni, găgăuzi, etc.”, susţine europarlamentarul Monica Macovei într-o reacţie la evenimentele care se întâmplă în Republica Moldova.

Între Papua Noua Guinee şi Zambia

Moldova este o democraţie viciată, ocupând locul 76 dintre 167 de state în clasamentul mondial privind indicele anual al democraţiei în 2016, publicat de „The Economist”. Moldova a căzut cu şase poziţii faţă de anul trecut, ajungând între Papua Noua Guinee şi Zambia. „Încrederea publică în Guvern a scăzut la un minim istoric, ca urmare a gigantului jaf bancar de la sfârşitul lui 2014”, se arată în raportul citat.

UE va da bani pentru oameni, monitorizat şi condiţionat

Deputatul european Siegfried Mureşan, desemnat joi responsabil din partea Comisiei pentru bugete a Parlamentului European de avizul privind programul de asistenţă macrofinanciară în valoare de 100 de milioane de euro destinat Republicii Moldova, a menţionat că „acordarea acestei finanţări depinde strict de punerea în aplicare a unor condiţii şi reforme de care are nevoie Moldova. Acestea nu vor fi impuse, ci vor fi convenite între Uniunea Europeană şi Guvernul Republicii Moldova în cadrul unui memorandum de înţelegere”. „Voi propune ca în acest memorandum să fie stipulate termene şi etape cât mai clare pentru realizarea reformelor în domenii-cheie, precum justiţia, statul de drept, combaterea corupţiei, reformarea sectorului bancar. Vreau să mă asigur că sprijinul financiar pe care UE îl oferă Republicii Moldova este bine folosit, că se implementează reformele pe care oamenii le aşteaptă şi că rezultatele vor fi resimţite de cetăţeni”, a spus Siegfried Mureşan.