„Relaţiile cu partenerii de dezvoltare ai Moldovei sunt puse sub semnul întrebării pentru că nu există încredere în acest moment în Guvernul de la Chişinău şi, evident, nici în Partidul Democrat, nici în oligarhul Plahotniuc, care conduce de fapt Guvernul. Vorbim de foarte multe riscuri, inclusiv de imagine pentru ţară. Ori aceasta contează foarte mult în planul politicii externe. Dacă eu negociez cu o persoană care, să zicem, este Plahotniuc, în care eu nu am încredere, atunci nu îi voi da nimic, nici bani, nici alte avantaje economice pentru Moldova… Şi pierd cetăţenii Moldovei indiferent că sunt ruşi, români, moldoveni, găgăuzi, etc”, afirmă europarlamentarul Monica Macovei.

Într-un interviu pentru report.md, eurodeputata a fost întrebată cum este privit la Bruxelles acum Guvernul Filip, la un an de la instaurare.

„Prost! Acest Guvern este considerat ca fiind unul nedemocratic. Este acceptat de partenerii externi în sensul că se mai discută, dar asta nu înseamnă că suntem ca acum 2-3 ani, când Moldova era ţara cu coroniţă din tot Estul Europei. A fost prima care a primit liberalizarea vizelor, apoi Acordul de Asociere, a avut parte de cel mai bun şi cel mai rapid acord de liber schimb. Toata ziua se vorbea despre Moldova, era dată ca exemplu pozitiv pentru toate celelalte state din vecinătatea estică. Acum nu mai este aşa, din păcate. Se vorbeşte foarte puţin despre Moldova”, a explicat europarlamentarul.

În plus, Monica Macovei a menţionat că, la această oră, şase organizaţii neguvernamentale din România au cerut deja preşedintelui Iohannis, Parlamentului şi Guvernului României să oprească finanţarea pentru Republica Moldova dacă mai trece şi controversata lege a amnistiei fiscale.

„În niciun caz nu s-a discutat la Bruxelles despre acest proiect. Ca să înţeleagă toată lumea - sub un titlu aparent anost şi care nu are nimic cu amnistia fiscală, se încearcă o amnistie fiscală. Amnistie fiscală înseamnă că banii furaţi de la oameni nu mai pot fi confiscaţi. Plus riscul de creştere şi mai mare a evaziunii fiscale, riscul de creştere a corupţiei şi spălării banilor, riscul pentru sectorul bancar de imagine şi de încredere. Ştim bine că sectorul bancar funcţionează pe încredere. Dacă nu este încredere în bănci, oamenii nu se duc cu banii la bancă şi băncile dau faliment, ori o societate se dezvoltă cu ajutorul sistemului bancar care, de exemplu, oferă împrumuturi pentru începerea diverselor afaceri”, a mai declarat europarlamentarul.