Exponenţii guvernării şi societatea civilă evaluează diferit nivelul îndeplinirii angajamentelor asumate. Premierul Pavel Filip şi preşedintele Parlamentului, Andrian Candu, au menţionat luni, în cadrul unei conferinţe de presă comune, că din cele 82 de angajamente incluse în „foaia de parcurs” privind acţiunile prioritare pentru implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova - Uniunea Europeană, 74 au fost realizate, 8 fiind în proces de implementare. „Da, nu sunt 100%, dar am optat pentru calitate. După cele implementate, va reîncepe finanţarea Moldovei din partea UE şi a Băncii Mondiale. Cele 50 de milioane de euro din împrumutul românesc urmează a fi alocate în timpul cel mai apropiat. Următoarea jumătate de an va fi dificilă, dar Republica Moldova are o perspectivă puternică de dezvoltare”, a menţionat Pavel Filip.

Şeful Legislativului, Andrian Candu, a precizat că restanţele vizează pachetele de legi privind sistemul financiar-bancar, audiovizualul, evaluarea BNM şi a Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică şi legea privind integritatea care, la insistenţa FMI, au fost lăsate pentru sesiunea de toamnă a Legislatuvului, urmând a fi discutate până atunci cu partenerii externi.

Magie: Moldovenii nici nu vor simţi povara miliardului furat

Tot la toamnă va fi repus pe ordinea de zi a Parlamentului şi proiectul privind recuperarea, din contul cetăţenilor, a miliardului de dolari furat din trei bănci moldoveneşti. Proiectul a fost exclus recent de pe agendă, iar experţii spun că gestul parlamentarilor are conotaţie electorală, având în vedere apropiatele alegeri prezidenţiale (30 octombrie 2016). Oficial, însă, guvernanţii susţin că au decis amânarea examinării acestei chestiuni deoarece guvernarea ar fi comunicat insuficient cu cetăţenii la acest subiect. Candu şi Filip au liniştit cetăţenii spunându-le că „nici nu vor simţi această povară” (povara recuperării unui miliard USD plus dobânda de 5% din contul lor). Autorităţile speră să recupereze vreo 5 miliarde de lei moldoveneşti (din totalul de 13,5 miliarde lei furaţi) ca urmare a dosarelor penale deschise în acest caz.

Potrivit lui Andrian Candu, FMI ar fi condiţionat începerea discuţiilor în privinţa unui acord de finanţare cu Moldova prin găsirea unei soluţii pentru acoperirea gaurei financiare, formată ca urmare a celebrului jaf. Cetăţenii vor trebui să acopere această gaură financiară (plus dobânda de 5%) după ce guvernele conduse de Iurie Lenacă şi Chiril Gaburici au garantat creditarea de către Banca Naţională a Moldovei a celor trei bănci jefuite în 2014 şi 2015.

O altă realitate

Două studii separate, realizate de ONG-uri diferite (primul, realizat de Institutul pentru Politici şi Reforme Europene, iar al doilea de ADEPT, CRJM şi „Expert-Grup”), dezvăluie, însă, mai multe restanţe ale guvernării atât în ceea ce priveşte implementarea „foii de parcurs”, cât şi a Acordului de Asociere UE-Moldova în general. Reprezentanţii societăţii civile susţin că „foaia de parcurs” abia dacă a fost implementată, de facto, în proporţie de 50%, iar Acordul de Asociere 29% (în timp ce guvernarea se laudă cu 45%). Cele mai grave restanţe ale guvernării (care pot afecta cursul european al ţării) sunt, în opinia reprezentanţilor societăţii civile, nereformarea Centrului Naţional Anticorupţie, neadoptarea unui nou Cod al audiovizualului, opacitatea sectorului financiar-bancar, lipsa de transparenţă din sectorul energetic şi neimplementarea reformei administraţiei publice locale.

Potrivit economiştilor, perioada care urmează va fi şi mai complicată, deoarece la prima etapă de implementare a Acordului de Asociere şi a „foii de parcurs” s-au făcut reforme doar la nivel legislativ, iar în perioada următoare legile votate vor trebui puse în aplicare. Ori funcţionarea noilor legi, adoptate sub presiunea partenerilor externi, ar presupune o stare de vulnerabilitatea pentru actuala guvernare de la Chişinău, despre care s-a scris că ar fi subordonată unui clan oligarhic ce şi-a subordonat instituţiile statului.

Cele mai complicate vor fi pentru moldoveni, în opinia experţilor în economie, următoarele trei luni. Aceasta deoarece, pentru a menţine economia pe linia de plutire, guvernul Filip are nevoie de acordul cu FMI, iar pentru a obţine acest acord trebuie să facă reforme, să taie din cheltuielile bugetare şi să admită majorarea tarifelor.

Deutsche Welle