Businessman-fantomă
Despre Serghei Iaralov se cunosc puţine lucruri, scrie portalul Anticorupţie.md, care a realizat o investigaţie despre misteriosul businessman. A fost oficial acţionar la SA Propos, o companie specializată în vânzarea automobilelor şi a motorinei, fondată în 1993 şi lichidată în aprilie 2013. Valoare acţiunilor deţinute de el era de 3,4 milioane de euro. De asemenea, Iaralov se prezintă drept manager pentru dezvoltare la Boston Soft Design din Boston, SUA, o firmă care oferă servicii de outsourcing în domeniul IT. Tot în Boston deţine o casă luxoasă, procurată în 2005 şi estimată la 418 mii de dolari, situată pe un teren de 37 de ari care l-a costat alte 340 de mii de dolari.
Astăzi, cel care este prezentat drept un prosper om de afaceri, nu are oficial nicio companie înregistrată pe numele său şi nu administrează nicio afacere în Republica Moldova. „Nu veţi găsi numele sau semnătura lui Iaralov niciunde. Nu e în stilul lui. El preferă să acţioneze din umbră, prin interpuşi, oameni de încredere”, ne-a avertizat analistul economic Visarion Ceşuev care, la sfârşitul anilor ’90, a fost partener de afaceri cu Serghei Iaralov. Cei doi au administrat împreună fondul de investiţii CAIS, unul dintre cele mai prospere din acea perioadă, potrivit Logos Press.
Prăbuşirea fondului CAIS
Brusc, la câţiva ani de la începutul colaborării lor, CAIS a prins a se confrunta cu probleme grave, intrând în vizorul Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru mai multe încălcări admise de administraţie: achiziţii de acţiuni la preţuri majorate, depozite bancare nejustificate. În baza unor informaţii care ulterior au fost respinse de instanţa de judecată, Ceşuev s-a pomenit cercetat penal, iar apoi şi judecat pentru încălcări în administrarea fondului de investiţii.
Devalizat, fondul a fost lichidat pe 21 februarie 2002, cu cinci luni înainte ca Ceşuev să obţină câştig de cauză în judecată, scrie Anticorupţie.md. În hotărârea Judecătoriei Botanica prin care a fost achitat, Ceşuev declară deschis că a fost hărţuit la indicaţia lui Iaralov de către Gleb Soroca, omul de încredere al acestuia, pentru a fi înlăturat de la administrarea fondului. Astăzi, Ceşuev evită să vorbească despre fostul său partener de afaceri, precizând doar că acesta e „un bun psiholog, ştie cum să obţină încrederea oamenilor şi e specializat în afaceri în sistemul bancar, chiar dacă nu a administrat niciodată deschis vreuna”.
„Bancosind” şi BEM, faliment „la indigo”
În schimb, omul de încredere al lui Iaralov, Gleb Soroca, a figurat în calitate de bănuit în cadrul unui dosar penal care viza devalizarea băncii „Bancosind”, lichidată în 1998, la fel urmare a acordării unui volum mare de credite neperformante, se spune în investigaţia Anticoruptie.md. Potrivit unui articol publicat în Jurnal de Chişinău în 2003, Gleb Soroca ar fi fost acuzat de procurori că, deţinând o funcţie importantă în această bancă, ar fi contractat de aici credite în valoare de 500 de mii de lei, în baza unor acte false, pe numele firmei Lotus care îi aparţinea. Drept garanţie bancară au fost prezentate contracte încheiate între alte două firme privind comercializarea motorinei. Ulterior, procurorii au stabilit că semnăturile de pe documente au fost falsificate. Autorii articolului remarcau, făcând trimitere la documente de la Departamentul de Combatere a Corupţiei şi a Crimei Organizate, că Banca Naţională a Moldovei a ştiut din start despre creditele neperformante acordate de această bancă, dar a preferat să tacă.
Omul lui Iaralov, în slujba lui Plahotniuc
Serghei Iaralov (stânga), alături de Gleb Soroca şi soţia acestuia, Eleonora. Foto: Facebook, Gleb Soroca
Gleb Soroca este un apropiat al familiei lui Iaralov. Pe paginile de profil de pe reţelele de socializare ale lui Soroca şi Olga Iaralova, soţia lui Serghei Iaralov, sunt mai multe fotografii în care aceştia apar împreună la zile de naştere, sărbători, vacanţe. Spre deosebire de Iaralov, Soroca deţine companii în Republica Moldova. De altfel, acesta a fost administrator şi al societăţii Propos în care Iaralov deţinea acţiuni. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat, Gleb Soroca este fondator a trei companii: Rural-Prod, Ordan-Lotus şi Maximobil-Com.
Cea mai curioasă este însă compania Ghiocel Dalb în care Soroca figurează în calitate de administrator. Compania fondată în 2009 a gestionat restaurantul „Ghiocel Dalb” din parcul „La izvor”. În 2010, firma a fuzionat, prin absorbţie, cu Finpar Invest, companie despre care presa a scris că s-ar afla în sfera de influenţă a lui Vlad Plahotniuc. Astfel, restaurantul de pe insulele „La izvor” au ajuns în proprietatea Finpar Invest, împreună cu aproape jumătate de hectar de parc.
Operaţiunile „La Izvor” şi „Guguţă”
În investigaţia Anticorupţie se spune că fondator unic al SRL Ghiocel Dalb este compania americană Power Investment LLC. Ultima apare în calitate de asociat unic şi la SRL Briat & Co, care tot în 2009, la doar câteva săptămâni după Ghiocel Dalb, a cumpărat cafeneaua „Guguţă” din Grădina Publică Ştefan cel Mare. Administrator al Briat & Co în acte figurează Corneliu Padnevici, în prezent deputat al fracţiunii Partidului Democrat. În 2010, concomitent cu Ghiocel Dalb, şi Briat & Co a fuzionat cu Finpar Invest. Astăzi, compania îşi doreşte să construiască un hotel cu 18 etaje în locul cafenelei. Decizia urmează să o ia instanţele de judecată. Anterior, prin două hotărâri ale Curţii Supreme de Justiţie, tranzacţiile prin care cafeneaua „Guguţă” şi restaurantul „Ghiocel Dalb” au ajuns în proprietatea Finpar Invest au fost declarate legale.
Afacerea „Moldexpo”
Serghei Iaralov, Gleb Soroca şi Arcadie Andronic, director al „Moldexpo”, la o petrecere a familiei Soroca. Foto: Facebook, Eleonora Soroca
O altă persoană care apare frecvent în poze de familie, alături de Iaralov şi Gleb Soroca, este Arcadie Andronic, directorul centrului expoziţional „Moldexpo”. Andronic a fost numit în funcţie în februarie 2011, urmare a unui concurs organizat de Ministerul Economiei, condus pe atunci de Valeriu Lazăr. Un an mai târziu, acesta a semnat cinci contracte de locaţiune prin care a transmis 1,17 ha de teren de pe teritoriul centrului expoziţional companiei Finpar Invest SRL, pe un termen de 25 de ani. Pe acest teren au fost construite sediile posturi de televiziune Publika, Prime, Canal 2 şi Canal 3, şi a trei posturi de radio: Muz FM, Publika FM şi Maestro FM, trecute acum un an pe numele lui Vlad Plahotniuc. În 2015, Finpar Invest SRL a acţionat în judecată Agenţia Proprietăţii Publice şi centrul „Moldexpo”, solicitând dreptul de a putea privatiza terenul de 1,17 ha pe care sunt situate sediile instituţiilor media. Dosarul se află pe rol la Judecătoria sectorului Buiucani.
Afaceri şi persoane care asigură „conexiunea” dintre Serghei Iaralov şi Vlad Plahotniuc. Autor: Alexandru Vremea
Afaceri în SUA, cu avocatul lui Plahotniuc
Olga Iaralova şi avocatul Val Gurvits. Foto: Facebook, Olga Iaralova
Gleb Soroca nu este singura „conexiune” dintre Serghei Iaralov şi Vlad Plahotniuc, mai scrie Anticorupţie.md. Iaralov deţine o cotă-parte de 50% în cadrul firmei 70 Lafayette Park 2 LLC, un off-shore ce desfăşoară afaceri imobiliare. Firma este înregistrată în statul Massachusetts, SUA, iar managerul companiei este Natan Temin care, pe paginile de socializare, arată că este originar din Republica Moldova. Potrivit registrelor americane, Natan Temin mai deţine funcţii în alte patru întreprinderi, toate off-shore:8 Lafayette Park 10 LLC - manager şi agent registrator, Imperial Vin LTD - trezorier,Management Central LLC - manager, 7 Central Square LLC. În cazul ultimelor două, agent registrator (registered agent – n.r.) apare avocatul Val Gurvits, cofondator la Boston Law Group, prezentat anterior drept avocat al democratului Vlad Plahotniuc. În decembrie 2012, acesta, alături de alţi doi apărători, Vitalie Nagacevschi şi Yorgos Trillidis din Cipru, a apărut într-o conferinţă de presă în care declarau că, potrivit propriilor investigaţii, politicianul, pe atunci prim-vicepreşedinte al Parlamentului, nu figura în niciun dosar de la Curtea din Londra, Procuratura din Cipru sau în vreo monitorizare a Interpol. Val Gurvits a menţionat că, special pentru asta, a călătorit la Londra şi Lyon, Franţa.
Natan Temin. Foto: Facebook, Natan Temin
Cu un an înainte însă, în dosarul intentat de Vlad Plahotniuc împotriva lui Sergiu Mocanu, liderul Mişcării Antimafie, privind apărarea onoarei şi demnităţii, Val Gurvits, în calitate de martor, a declarat în instanţă că la sfârşitul anului 2009 l-a angajat pe democrat în funcţia de manager la Media Resurce LLC, o companie pe care o conducea. Potrivit mărturiilor depuse de Gurvits în instanţa de judecată (document publicat de Jurnal.md - n.r.), contractul între cei doi a fost reziliat pe motiv că defensorul a aflat din presă că Plahotniuc ar fi avut legături cu lumea criminală. „Intenţia era ca Plahotniuc să fie faţa firmei în Moldova. Datorită reputaţiei bune pe care o are firma noastră, nu am putut permite să fie implicată o persoană cu legături criminale”, se arată în procesul-verbal de audiere a lui Gurvits. Pentru activitatea la Media Resources LLC, Vlad Plahotniuc ar fi fost remunerat cu 80.000 de dolari, şi nu cu 200.000 de dolari, cât ar fi trebuit să ia dacă ar fi muncit întreaga perioadă prevăzută în contract. Acum trei ani, în februarie, democratul a recunoscut că în 2007 a fost monitorizat de Interpol.
Consilierul misterios
În 2012, Serghei Iaralov şi-a făcut „debutul” în sectorul public. Pe 14 mai 2012, businessmanul a fost angajat în calitate de consilier al lui Valeriu Lazăr, vicepremier, ministru al Economiei. În iunie 2013, Iaralov a semnat un alt contract de angajare la minister, pentru aceeaşi funcţie. Potrivit declaraţiei de avere din acea perioadă, Iaralov a fost în perioada 2012 - 2013 membru al Consiliului de administrare de la Metalferos, o altă companie despre care presa a scris anterior că s-ar afla în sfera de influenţă a lui Vlad Plahotniuc.
Contactat de Anticorupţie.md, Lazăr ne-a comunicat că nu îşi mai aminteşte cum a ajuns Iaralov să-l consilieze la minister. „Am avut pe parcursul a circa cinci ani mai mulţi consilieri, unii pe durată mai lungă, alţii - mai scurtă, cu diferite responsabilităţi conform fişei de post. S-ar putea să greşesc, dar Serghei Iaralov avea în responsabilitate zona de atragere a investiţiilor străine”, ne-a răspuns fostul ministru.
În perioada în care businessmanul a deţinut funcţia de consilier al lui Lazăr, Ministerul Economiei a formulat propunerea de iniţiere a proiectului de parteneriat public-privat pentru concesionarea Î.S. Aeroportul Internaţional Chişinău. Prima hotărâre de Guvern în acest sens a fost adoptată pe 19 iunie 2012. Întrebat dacă a avut Iaralov atribuţie la acest proiect de hotărâre, fostul ministru a evitat să răspundă.
Târgurile politice
Serghei Iaralov a participat la negocierile din 2014 şi 2015 privind formarea majorităţii parlamentare. Dumitru Diacov şi Sergiu Sîrbu, ceilalţi doi politicieni care reprezentau PD la acele discuţii, explicau prezenţa lui Iaralov prin faptul că acesta este membru al Consiliului Politic Naţional, chiar dacă oficial se afla tocmai pe poziţia 129. Analiştii politici sugerau atunci că Vlad Plahotniuc încerca să influenţeze mersul negocierilor prin intermediul lui Iaralov. „Nu cred că este un subiect care trebuie dezvăluit sau dezbătut. Este o chestie ce ţine doar de treburile interne ale partidului. Noi nu încercăm să intrăm în bucătăria dumneavoastră”, ne-a reproşat Sergiu Sîrbu. Politicianul a refuzat să ne spună şi de când Serghei Iaralov face parte din echipa PD. „Puneţi prea multe întrebări. Chiar nu cred că este cazul. Dacă dumnealui va dori să vă comunice.., dar eu nu am dreptul moral să ofer aşa date”, a insistat democratul, refuzând să ne spună cum îl putem găsi pe omul de afaceri.
„Da, el a participat la multe runde de negocieri, inclusiv şi la cele din 2013. Apropo, Marian Lupu (preşedintele PD - n.r.) venea mai rar la negocieri decât Serghei Iaralov. Nu ştiu de când şi de unde, dar are o influenţă destul de mare în PD”, ne-a comunicat liberal-democratul Vadim Pistrinciuc.
Chiar dacă nu deţinea vreo funcţie importantă în cadrul formaţiunii, Iaralov, alături de Constantin Botnari, îl însoţea mai mereu pe Vlad Plahotniuc la şedinţele Parlamentului. Botnari a refuzat să ne spună ce făcea Iaralov la Parlament. „Lăsaţi-mă în pace! N-am informaţie. Căutaţi în altă parte”, ne-a tăiat-o scurt democratul.
Nici foşti deputaţi din alte fracţiuni nu au putut spune care era rolul omului de afaceri la şedinţele Legislativului. „Nu-mi prea amintesc despre activitatea lui Iaralov. Ne cunoaştem doar din priviri. Ne salutam pentru că îl vedeam foarte des la Parlament unde venea ca la serviciu”, ne-a spus fostul comunist Iurie Muntean, viceministru al Economiei în perioada 2008-2009.
Iaralov şi BEM
De două săptămâni, Iaralov este protagonistul unei noi ipoteze cu privire la furtul din sistemul bancar. După ce Mihail Gofman, fostul şef-adjunct al Serviciului prevenire şi combatere a spălării banilor de la CNA, a declarat în cadrul emisiunii „Interpol” de la TV 7 că „coordonatorul furtului miliardului este o persoană privată, din anturajul lui Vlad Plahotniuc, care nu este cunoscută publicului”, pe reţelele de socializare a apărut numele lui Serghei Iaralov. Probe privind implicarea lui Iaralov în „furtul miliardului” nu au fost deocamdată făcute publice. Încercările noastre de a-l contacta pe Gofman au eşuat, fostul angajat al CNA nu a răspuns zile în şir la telefon.
Visarion Ceşuev, fostul partener de afaceri al lui Iaralov, afirmă însă că în 1995 Iaralov ar fi avut un plan de atac raider asupra BEM. „Eu ştiu că încă prin 1995 firmele lui pregăteau un plan cu BEM. Se dorea preluarea controlului asupra băncii prin emisii de capital. Grupul pe care îl reprezenta Iaralov urma să cumpere noile emisii şi să preia astfel controlul asupra băncii. Dar nu a mai reuşit să-şi ducă planul la capăt pentru că alte companii le-au luat-o înainte şi au cumpărat acţiunile de la BEM. Apoi au venit comuniştii şi le-au stricat jocul. Datorită lui Calin a fost stopat totul”, îşi aminteşte Ceşuev.
Într-adevăr, în 1995, în rezultatul unor scheme frauduloase, cota statului în BEM s-a redus până la minimumul catastrofal de 14,19 %. Atunci, în condiţii neclare, Guvernul a decis să iniţieze o emisie la Banca de Economii, încheiată la 22 septembrie 1995. Întreaga emisie a fost cumpărată de trei companii fondate de off-shore-ul NefteGazGroup (NGG), cu sediul în Malta, în spatele acestuia se aflau însă cetăţeni ruşi. În urma tranzacţiei, întreprinderea mixtă M-Credit s-a ales cu 23,33 % din acţiunile BEM, întreprinderea cu capital străin Transworld-Invest - 28,33% şi compania de asigurare Compasinter - 8,03%.
Reporterii Anticorupţie.md au contactat mai mulţi demnitari din acea perioadă, dar şi responsabili de atunci din cadrul Băncii de Economii, nimeni nu îşi aminteşte însă cine a mai pretins la emisia de la BEM din 1995. Toate sursele contactate de noi au subliniat doar că acele acţiuni de la BEM au fost cumpărate de cele trei firme tot din banii statului, dintr-un credit de stat acordat concernului Moldenergo pentru procurarea păcurii pentru sezonul rece. Fără a realiza vreun tender, Moldenergo a încheiat contract în valoare de 50 de milioane de dolari cu NefteGazGroup, iar banii au fost imediat viraţi pe conturile TransWorldInvest, Compas Inter şi M-credit. Ceşuev nu crede însă că Iaralov ar fi implicat în furtul din sistemul bancar de acum. „Aici ţinta a fost alta, rezervele Băncii Naţionale”, observă analistul economic.
Şi fostul angajat de la Banca Socială, Sergiu Sagaidac, nu crede că Iaralov ar fi coordonat marele furt din sistemul bancar. „El mai degrabă a fost cu ideea”, a sugerat Sagaidac.
Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, a declarat pentru Anticorupţie.md că până la acest moment Serghei Iaralov nu a fost audiat în dosarele privind fraudele bancare de la Banca de Economii, Banca Socială şi Unibank, evitând să spună dacă a fost sau nu citat.
„Iaralov nu a avut vreo funcţie de conducere sau alt statut în cadrul instituţiilor financiar-bancare. Cei care afirmă implicarea lui, cetăţenii Sagaidac şi Gofman, nu vor să se prezinte la audieri”, a precizat procurorul. Totuşi, Morari dă asigurări că Iaralov va fi în vizorul procurorilor din moment ce au fost făcute declaraţii ce-l privesc. Dar asta în condiţiile în care vor fi administrate probe pentru a demonstra implicarea acestuia.
Reporterii Anticorupţie.md au încercat să ia legătura cu Serghei Iaralov prin intermediul soţiei acestuia, încă acum câteva zile. La fel, Pavel Duganov, fostul soţ al Olgăi Iaralova, a promis că va transmite datele noastre de contact omului de afaceri pentru a ne oferi un comentariu. Între timp, i-am adresat şi avocatului Val Gurvits câteva întrebări despre relaţia lui cu Serghei Iaralov şi Vlad Plahotniuc. Până la momentul publicării, niciuna dintre persoanele pe care le-am contactat nu ne-a răspuns.
Dosarul „Mafia cărnii”
La 18 noiembrie 2009, la şedinţa Guvernului, Viorel Chetraru, pe atunci şeful Centrului de Combatere a Crimelor Economice şi a Corupţiei, a făcut publică o listă de persoane care ar fi fost implicate în schemele de monopolizare a pieţei de carne, numite generic „Mafia cărnii”. Printre acestea figura şi Serghei Iaralov. „Este vorba, în faza iniţială a implementării monopolului, de membrii Asociaţiei importatorilor şi producătorilor de carne, printre aceştia fiind cetăţenii Anatolie Tretiac, Nicolae Curtoglo, promovaţi de cetăţenii Vladimir Soroca, Vitalie Burlacu, Serghei Iaralov şi reprezentanţii ministerelor de ramură care erau abilitaţi cu dreptul de a reglementa această activitate - Anatol Spivacenco, fost viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Iurie Muntean, ex-viceministru al Economiei”, declara atunci Viorel Chetraru.
Peste doi ani, Ziarul de Gardă relata că în marele dosar „Mafia cărnii” au fost pornite şase cauze penale în care figurau şase firme, toate fiind amendate cu câte 100.000 de lei. Numele lui Serghei Iaralov nu mai apare însă.
Despre Nicolae Curtoglo se ştie că a reprezentat compania Alfa-Engineering, care a privatizat hotelul „Naţional” despre care presa a relatat că i-ar aparţine lui Vlad Plahotniuc. Tot Curtoglo este membru al Consiliului de administrare al Moldindconbank, instituţie care a făcut plasamente interbancare la Banca de Economii şi Banca Socială. Experţii de la Kroll au constatat că plasamentele au creat impresia falsă că aceste două bănci dispuneau de lichidităţi continuând să ofere credite neperformante. Anatolie Triteac a fost până în 2014 membru al Consiliul de administrare al Victoriabank.
Lux şi opulenţă
Potrivit datelor de la CIS, oficiul Propos SA se afla pe strada Vlaicu Pârcălab, 13, din Capitală, acolo unde până în 2009 a fost sediul Partidului Liberal.
În 2012 şi 2013, atunci când a fost numit prin contract consilier la Ministerul Economiei, Serghei Iaralov şi-a făcut publice declaraţiile de venit. În 2012, omul de afaceri arăta că a câştigat 40.071 lei în aproape jumătate de an cât a lucrat în cadrul instituţiei de stat. Alte 9.654 de lei i-a încasat fiind în funcţia de membru al Consiliului întreprinderii Metalferos, cu 14.560 de lei a fost plătit pentru că a ocupat funcţia de director financiar la Moldbuilding SRL, iar 52.000 de dolari i-a obţinut pentru că, în calitate de manager, a asigurat dezvoltarea companiei Boston Soft Design. Circa 54.200 de dolari i-a câştigat de la Propos SA, pentru sancţiunile înaintate în baza contractelor. Potrivit datelor de la Camera Înregistrării de Stat (CIS), oficiul firmei se afla pe strada Vlaicu Pârcălab, 13, din Capitală, acolo unde până în 2009 a fost sediul Partidului Liberal.
Serghei Iaralov a mai declarat că este proprietarul unei case care împreună cu terenul aferent au fost evaluate la circa 758 de mii de dolari, scrie Anticorupţie.md. Locuinţa, procurată în 2005, are 290 de metri pătraţi, opt camere dintre care patru dormitoare. Potrivit registrelor publice, casa se află în oraşul Middleton, statul Massachusetts din SUA.
Potrivit registrelor publice, casa lui Serghei Iaralov s-ar afla în oraşul Middleton, Massachusetts
Serghei Iaralov a arătat în declaraţia de venit pentru 2012 şi trei automobile: un Mercedes-Benz S 555, fabricat în 2008 şi cumpărat peste un an cu 1,5 milioane de lei, un alt Mercedes-Benz GL 550, produs şi fabricat în 2010 - 1,1 milioane de lei, precum şi o maşină de model Pontiac Solstice fabricată în 2009 şi cumpărată în 2010 cu circa 385 de mii de lei. Ultimele două au fost înregistrate în Massachusetts, unde locuieşte familia acestuia. Potrivit cunoscuţilor lui Iaralov, el stă mai mult la Chişinău.
Serghei Iaralov mai arăta în 2012 că are plasamente în valoare de 3,4 milioane de dolari la Propos SA şi că deţine o cotă-parte de 50% în cadrul firmei 70 Lafayette Park 2 LLC din SUA. În acelaşi an, Serghei Iaralov a deschis un cont de depozit în valoare de 300 de mii de dolari cu o dobândă de 6,2% şi a arătat că are o datorie de peste 600 de mii de dolari, contractată în 2005, atunci când şi-ar fi cumpărat casa şi terenul în SUA.
Pentru anul 2013, businessmanul a declarat aceleaşi bunuri şi a arătat în acte că venitul obţinut la Ministerul Economiei a sporit până la 92 de mii de lei, iar în funcţia de membru al Consiliului de administrare al SA Metalferos a obţinut cam 70 de mii de lei. Totodată, depozitul de 300.000 de dolari i-a adus în acel an peste 17.000 de dolari.
Din imaginile postate pe reţelele de socializare de Olga Iaralova şi Alex Duganov, fiul vitreg al democratului, poate fi dedus faptul că cei trei duc o viaţă de lux. Olga Iaralova şi Alex Duganov au publicat fotografii în care toţi trei apar călătorind cu avioane private, conduc maşini scumpe, merg adesea în vacanţe şi la petreceri somptuoase.
Varianta în engleză o puteţi accesa AICI
Jurnal.md
