„În ianuarie 2016, premierul Filip a făcut o vizită la Bucureşti, prilej cu care a agreat cu omologul Cioloş, o lista de 7 condiţii care trebuiau îndeplinite de guvernul de la Chişinău pentru acordarea primei tranşe de 60 mil de euro. Din cele 7 condiţii, una a fost îndeplinita în totalitate (prioritizarea implementării Acordului de Asociere cu UE prin adoptarea Planului Naţional de Armonizare a Legislaţiei pentru evidenţa transpunerii actelor UE în legislaţia naţională si alta parţial) şi s-a organizat concurs pentru selectarea unui guvernator al BNM. Alte condiţii, cruciale pentru procesul de reforme, nu au fost îndeplinite. Voi menţiona doar faptul că lupta împotriva corupţiei sistemice nu a început. Cel mai bun exemplu: Ilan Shor, una dintre persoanele care a recunoscut prin declaraţie scrisă în fata procurorilor ca este implicata în furtul miliardului din bănci, este liber şi exercită funcţia de primar al oraşului Orhei”, a declarat Ileana Racheru.

Totodată, expertul spune că autorităţile de la Chişinău, în spatele cărora se află Plahotniuc, au început să-i hărţuiască pe protestatarii care au participat la protestele din centrul capitalei. „Mai mult, autorităţile din Republica Moldova au început să-i hărţuiască pe cei care au participat la protestele Platformei DA, pe cei implicaţi în activităţile partidului de opoziţie PAS, condus de fostul ministru, Maia Sandu. În acelaşi timp, vocile critice din societatea civilă sunt subiecte ale mesajelor denaturate transmise de mass-media, site-urile controlate de Plahotniuc. Cine sunt cei care au asumat guvernarea în ianuarie 2016? Cu mici excepţii sunt aceeaşi politicieni care s-au aflat la putere începând din 2009: corupţi, ale căror voturi pot fi uşor cumpărate pentru investirea unui nou guvern, şantajabili prin averile care nu pot fi justificate. În spatele acestui sistem politic se află oligarhul Vlad Plahontiuc, implicat printre altele în spălarea a 20 mld de dolari, bani ruseşti, prin băncile moldoveneşti, cu multiple identităţi (cetăţenia moldoveneasca, romana si rusa), legături cu mafia rusească. În acest context, viitorul Republica Moldova nu este unul optimist. Banii acordaţi de România vor fi folosiţi, probabil, pentru a asigura o stabilitate relativă pana la alegerile prezidenţiale. Sunt o gură de oxigen pentru un guvern care se împrumuta cu dobânzi de 20% de la băncile private pentru a plăti salariile bugetarilor şi pensiile”, a precizat Ileana Racheru.

 „În martie 2016, premierul Filip a realizat o vizita la Bruxelles, prilej cu care a obţinut doar critici din partea partenerilor europeni si nicio promisiune cu privire la reluarea programelor de asistenta financiara. Trebuie menţionat şi faptul că oligarhul Plahotniuc a reuşit sa controleze aproape total Republica Moldova (prin instituţii, partide,  parlament, mass-media, reţele de socializare). Până în prezent sarcina acestui sistem de control a fost aceea de a mima reformele, prin adoptarea unor prevederi legale netranspuse în practica, prin distribuirea in mass-media a unor mesaje false cu privire la activitatea guvernului si chiar a oligarhului însuşi (vizita în SUA)”, a adăugat expertul.

„Administraţia Prezidenţială a anunţat vineri că preşedintele Iohannis a semnat decretul de promulgare a Legii pentru ratificarea Acordului privind asistenţa financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova. Legea a fost trimisă la reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis în noiembrie 2015, care preciza atunci că, din cauza contextului politic de la Chişinău, nu era oportună aprobarea acestui document, atâta vreme cât nu exista certitudinea continuării procesului de reforme. Contextul politic de la Chişinău nu s-a schimbat, condiţiile impuse guvernului Republicii Moldova în ianuarie 2016 de către guvernul Cioloş, similare celor formulate de Bruxelles, au fost bifate parţial şi numai în mod formal, iar FMI şi Comisia Europeană refuză în continuare să acorde sprijin financiar puterii actuale din Republica Moldova”, se mai arată în articolul publicat pe cursdeguvernare.ro.

Amintim că preşedintele României, Klaus Iohannis, a semnat vineri decretul privind promulgarea legii pentru ratificarea Acordului de asistenţă financiară rambursabilă între România şi Republica Moldova, semnat la Chişinău la 7 octombrie 2015. Legea promulgată de preşedintele român a fost adoptată la sfârşitul lunii aprilie de Senat, care a admis parţial cererea de reexaminare trimisă de Klaus Iohannis la sfârşitul lui 2015 şi a păstrat articolul privind impunerea de condiţii Chişinăului. Senatorii intenţionau să elimine un articol prin care notificarea şi confirmarea îndeplinirii măsurilor şi condiţionalităţilor necesare eliberării tranşelor se face prin schimb de scrisori aprobat prin hotărâre de Guvern, însă raportul comisiei sesizate în fond a fost respins în plen.

Acordul semnat la 7 octombrie 2015, la Chişinău, prevede asistenţă financiară rambursabilă între România, în calitate de împrumutător şi Republica Moldova în calitate de împrumutat, în sumă de până la 150.000.000 de euro. În noiembrie 2015, Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea şi a motivat decizia prin faptul că nu are încredere că Republica Moldova va continua reformele.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.