De cealaltă parte, Iurie Ciocan a organizat astăzi un briefing în care a respins toate acuzaţiile lui Urâtu şi a îndemnat partidele politice, dar şi reprezentanţii misiunilor diplomatice să facă un audit la Comisia Electorală Centrală.

Ştefan Urâtu îşi acuză şeful că a influenţat rezultatele alegerilor parlamentare şi locale, utilizând mai multe metode. 

„De la început, admiteam că ar fi fost o eroare de la Registrul de Stat al populaţiei. Am admis şi faptul că Ciocan poate nu are experienţa de securizare, e prea credul şi din imprudenţă, a admis aceste nereguli. Ulterior însă am văzut cum la alegerile locale din 2015 a promovat acele ilegalităţi, încălcând Codul Electoral, care spune că la alegerile primarului şi consiliului local nu participă persoanele care nu au domiciliu în acea localitate. Am văzut însă că la alegeri au fost admise persoane cu viza de reşedinţă în unele garaje. Câte 400 de persoane erau înscrise la un garaj. Pe Ciocan procurorul direct îl întreabă dacă se aplică acest articol din Codul Electoral, dar el a răspuns orice, dar numai nu la această întrebare. De aici fac concluzia că Iurie Ciocan, conştient şi cu rea credinţă, a fraudat alegerile şi este responsabil de aceasta”, a declarat Ştefan Urâtu.

Iurie Ciocan a calificat acuzaţiile membrului CEC drept o încercare de a reduce credibilitatea instituţiei pe care o conduce în ajunul alegerilor prezidenţiale din toamnă.

„Vorbesc în numele a opt membri ai CEC. De fiecare dată am abordat responsabil munca noastră. Când CEC este acuzată de fraudă, bazându-se pe informaţia de pe pagina web a instituţiei, e ridicol. Noi am progresat foarte mult de la începutul mandatului. Am făcut un audit general al listelor electorale încă în 2011. Când se utilizează acele informaţii de atunci, nu putem tolera această abordare. Este o poziţie a unei singure persoane care nu are nicio probă în acest sens. Sunt încercări de a reduce din credibilitatea CEC în preajma unui nou scrutin. CEC lansează o invitaţie tuturor partidelor din RM, 43 la număr, misiunilor internaţionale să-şi identifice fiecare şi să delege misiuni de audit la CEC. Suntem deschişi să oferim informaţii pentru fiecare audit. Garantăm deschidere deplină pentru acest audit”, a menţionat Iurie Ciocan.

„Sunt poveşti frumoase. El este încrezut că nimeni nu va veni să facă auditul aşa cum eu am făcut aici în interior”, consideră Ştefan Urâtu.

Membrul CEC a mai spus că a încercat de mai multe ori să obţină acces la listele electorale, pentru a le studia, însă i-a fost îngrădit accesul. Potrivit lui, listele electorale au fost retipărite chiar în ajunul alegerilor, şi asta chiar dacă Codul Electoral interzice acest lucru. Totodată, procesul de tipărire a buletinelor de vot s-a făcut la trei tipografii, astfel membrii CEC, chiar dacă sunt obligaţi prin lege să asiste la acest proces, nu au putut-o face.

De asemenea, Ştefan Urâtu spune că procesele verbale venite de la secţiile de votare din străinătate erau semnate de aceleaşi persoane, în condiţiile în care acestea veneau din state diferite. 

„Cum e posibil aşa ceva? Bănuiesc că ele au fost semnate aici pe loc. S-au decontat bani pentru cele din străinătate, dar s-au semnat aici. Nu mi se dă accesul, am cerut să-mi fie oferite originalele. Aceşti oameni poate nici nu ştiu că au semnat. Cineva le-a pus numele şi au semnat în locul lor. Am sesizat Procuratura Generală. Procurorii le-a pus întrebări dure, dar ulterior le-a fost luat dosarul şi transmis altor persoane”, a menţionat Ştefan Urâtu.

Amintim că Ştefan Urâtu a fost demis din funcţia de vicepreşedinte al CEC de către colegii săi. Ulterior, ei au expediat un demers către Parlament cu solicitarea de a-l lipsi pe acesta şi de funcţia de membru al instituţiei. S-a întâmplat după ce, pe 4 octombrie, Urâtu s-a alăturat protestelor din Piaţa Marii Adunări Naţionale şi a declarat că Republica Moldova este controlată de o caracatiţă oligarhică şi că alegerile parlamentare de pe 30 noiembrie 2014, dar şi cele locale din 2015 ar fi fost fraudate.

Ulterior, Comisia juridică, numiri şi imunităţi din Parlament a pasat cazul Curţii Supreme de Justiţie, care va decide dacă Ştefan Urâtu urmează să fie eliberat din funcţia de membru al CEC. 

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.