Astfel, şeful delegaţiei UE în Moldova, Pirkka Tapiola, susţine că, înainte de a adopta proiectul, autorităţile trebuie să se asigure că acesta nu va afecta libertăţile fundamentale ale omului.

„Înţelegem pe deplin nevoia îmbunătăţirilor procedurilor de investigare a crimelor cibernetice, dar noile reglementări trebuie să fie elaborate cu prudenţă ca să nu afecteze drepturile fundamentale cu privire la viaţa privată şi libertatea de exprimare”, a spus emisarul european, în timpul unei conferinţe dedicată libertăţilor utilizatorilor de internet.

Autorităţilor de la Chişinău li se cere, de fapt, că aducă proiectului două îmbunătăţiri majore. „E nevoie de o definiţie precisă a tipurilor de infracţiuni care ar justifica supravegherea sporită sau blocarea site-urilor. În această chestiune chiar nu este loc pentru arbitrar. E nevoie de claritate şi precizie maximă. În al doilea rând, trebuie să facem diferenţă între datele necesare pentru asigurarea securităţii şi cele irelevante acestui scop, care ţin de viaţa privată a persoanelor. Trebuie o reglementare clară cu privire la ce se întâmplă cu aceste date, cum sunt stocate şi utilizate deja după ce a fost efectuată urmărirea penală”, a explicat Pirkka Tapiola, citat de Europa Liberă.

Oficialul a mai notat că în funcţie de felul cum vor soluţiona autorităţile aceste două probleme ale proiectului UE va judeca cât de sincer este ataşamentul Chişinăului faţă de valorile europene pe care şi le-a asumat.

În cadrul aceleiaşi conferinţe, Jose Luis Herrero, şeful oficiului Consiliului Europei la Chişinău, a îndemnat autorităţile să nu încerce să „redescopere America”, ci să apeleze la experienţa statelor europene care deja s-au ciocnit de aceste probleme.

„Balanţa între nevoia combaterii criminalităţii şi cea a protejării libertăţilor este foarte complicată. Nu veţi avea posibilitatea să redescoperiţi America. Trebuie să utilizaţi experienţa internaţională şi discutăm astăzi aici pentru a vă oferi această experienţă”, a punctat Jose Luis Herrero.