„Orice persoană care va încerca să negocieze cu Plahotniuc „cu binişorul”, nu are nicio şansă la existenţă. Orice înţelegere cu Plahotniuc presupune perpetuarea fărădelegii în Moldova, jafuri şi sărăcie. Moldova are nevoie de ajutor în procesul de înlăturare a lui Plahotniuc şi de resetarea actualei elite politice”, scrie rosvesty.ru, cotidian oficial din Rusia.

„Tot ce este legat de Plahotniuc se transformă în cenuşă, faliment şi vieţi distruse. Se referă atât la instituţii, cât şi la proiectele politice: Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat, platforma social-democrată în Parlament, proiectul Unirea 2018, „Sfatul Ţării-2”. Excepţii nu există. Toate cele enumerate sunt deja în coşul de gunoi. Fiecare politician moldovean care încearcă să negocieze cu Plahotniuc devine un zero absolut, după exemplul lui Vladimir Filat, Vladimir Voronin, precum şi al unui număr foarte mare de oameni de afaceri din Moldova. Toţi au fost folosiţi, apoi distruşi, iar cei care au rezistat s-au transformat în prizonieri politici, după exemplul grupului Petrenco”, mai scrie cotidianul rus.

În articol se face şi o paralelă între Republica Moldova şi Ucraina. „Stilul de accedere la putere şi de conducere al lui Plahotniuc seamănă ca două picături de apă cu „calea” lui Poroşenko. Diferenţa o face doar lipsa ATO (Operaţiunea antiteroristă în estul Ucrainei). Dar nici asta nu e o problemă - alături este Transnistria. Plahotniuc şi Poroşenko sunt colegi nu numai de afaceri, ci şi ca stil de conducere. Ambii îşi pregătesc deja candidaţii pentru viitoarele alegeri din Transnistria, ca să termine împreună, odată şi pentru totdeauna cu enclava transnistreană. Orice încercare de a rezolva problema înlăturării de la putere a lui Plahotniuc este lipsită de sens. Moldova, ca şi Ucraina, se confruntă cu un om destul de neadecvat, pentru care puterea este un alter ego, un fetiş, un propriu macro-microcosmos. Plahotniuc nu poate fi schimbat, iar tentativele de a trezi conştiinţa din el sunt pur şi simplu sortite eşecului”, mai scrie rosvesty.ru.

Autorul articolului mai afirmă că Partidul Socialiştilor, condus de Igor Dodon, este calul troian al lui Plahotniuc, prin care oligarhul încearcă să obţină încrederea Kremlinului.

„Partidele şi mişcările de opoziţie au avut multe şanse să pună capăt odată şi pentru totdeauna regimului Plahotniuc. Ce a împiedicat poporul să măture de la putere acest regim oligarhic? Răspunsul rezidă în politica dublă pe care o face o parte a opoziţiei moldoveneşti, şi anume Partidul Socialiştilor al lui Dodon, şi al deja fostului său tovarăş, Renato Usatîi. Mulţi ştiu modul în care Dodon, pe când era ministru al Economiei, a contribuit la înflorirea afacerilor raider ale lui Plahotniuc. Şi activitatea parlamentară a socialiştilor are devieri din belşug. De exemplu, votul pentru subordonarea Centrului Anticorupţie Parlamentului, adică lui Plahotniuc. Sau votul pentru licenţa NTV Moldova, pe care Dodon a primit-o în schimbul sprijinului pentru Plahotniuc în Consiliul Coordonator al Audiovizualului prin extinderea imperiului său media până în 2021”, se spune în articol.

„Acum el, tot la comanda lui Plahotniuc, a lăsat baltă lupta sa fictivă împotriva regimului oligarhic şi s-a apucat de tipărirea gazetuţelor cu chipul său drept unicul candidat pe întregul eşichier de stânga. În Moldova nu mai este secret faptul că Partidul Socialiştilor este folosit de Plahotniuc drept un cal troian. După ce a apelat la sprijinul Bucureştiului, al Statelor Unite şi al Bruxellesului, Plahotniuc încearcă acum să ajungă la Kremlin prin toate mijloacele posibile”, scrie autorul.

Vladimir Plahotniuc îşi bate joc în mod deschis de protestatarii care până acum nu reprezintă nicio ameninţare pentru el, afirmă autorul articolului. „Plahotniuc încearcă să ducă de nas nu doar europenii şi ambasadorul SUA, convingându-i că este unicul şi neînlocuitul „negociator valoros” la Chişinău. Unii „arhitecţi” deja uneltesc planuri de recunoaştere a coaliţiei socialiste şi a majorităţii cumpărate de Plahotniuc. Această compoziţie „arhitecturală” nu va dura însă mult şi atunci aprilie 2009 va fi, vorba ceea, floare la ureche”, conchide articolul.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.