Moldova nu e deloc străină acestei epoci. Spre deosebire de renaştere, industrializare sau internet, „post-truth”-ul s-a implementat la noi fără nici o întârziere. Sic.md a selectat cele mai influente 7 minciuni din Moldova folosite în anul care trece. Acestea au fost minciuni conştiente: autorii şi promotorii lor le-au promovat ştiind bine că ele nu conţin nici măcar dramul de adevăr necesar unei glume.

7. Contorul întoarcerii miliardului

Începem cu o minciunică a lui Pavel Filip, care imediat după învestire a promis că va amplasa un panou pe care va fi afişată suma de bani recuperată din „furtul miliardului”. Promisiunea nu a fost o bâlbâială pentru că a fost enunţată de mai multe ori, inclusiv la o apariţie în direct la Moldova 1, la Chişinău şi în cadrul unui interviu oferit unei televiziuni din România. Sic.md a atenţionat opinia publică, după câteva luni, că acest panou nu există sub nicio formă. După preluarea acestei ştiri de mai multe resurse mass-media, premierul a dat indicaţie Ministerului Finanţelor să aibă grijă de „contor”. În prezent, pe site-ul ministerului există doar informaţii despre recuperarea activelor celor trei bănci lichidate şi nimic despre confiscarea sau arestarea conturilor celor care le-au devalizat. Dacă e să credem acest contor, în total au fost recuperaţi puţin peste 29 de milioane de euro (656 milioane de lei), adică 2,9% dintr-un miliard.

6. Pervîi Kanal: multe şi mărunte

Pervîi Kanal este probabil cel mai eficient instrument de propagandă a guvernului rus în Moldova. Sic.md a arătat la începutul anului cum o singură ştire despre Moldova conţine 9 minciuni mari, inclusiv producere conştientă de „fapte false”. Membrul PSRM şi angajatul Parlamentului Iuri Viteanski apare în ştire drept agricultor care nu are unde să-şi vândă merele.

Ştirile regizate cu actori, scenariu şi impact calculat, picătură cu picătură infectează imaginea spectatorului despre lumea din jur.

5. Chirtoacă ar fi informat CNA despre fărădelegile din achiziţiile de alimente pentru copii în grădiniţele municipale

Primarul care-şi angajează colegi de clasă şefi de direcţii fără concurs, sau reangajează de câteva ori aceeaşi persoană demisă prin decizia judecăţii va intra în curând în al zecelea an de când luptă intens cu corupţia din primărie. Uneori această luptă îl ia prin surprindere – CNA face reţineri chiar în privinţa persoanelor foarte apropiate primarului, dar cam de fiecare dată Dorin Chirtoacă declară presei că anume el a sesizat organele abilitate.

Aceeaşi reacţia a avut-o şi în scandalul achiziţiilor de produse alimentare în grădiniţele din subordinea primăriei. CNA a deconspirat o schemă prin care produsele alterate ajungeau pe mesele copiilor. Chişinăuienii achitau dublu – şi pentru produse, ca pentru bune; şi cu sănătatea copiilor. Primarul, desigur că a declarat că operaţiunea se datorează eforturilor lui. La scurt timp CNA a venit cu o reacţie: „în prezentele cauze, pornite pe faptul licitaţiilor trucate, CNA nu a fost sesizat de vreun serviciu al Primăriei municipiului Chişinău şi nici de primarul general”. Primarul, ulterior a recunoscut că nu a sesizat instituţia, dar a ştiut despre acest caz (sic!).

4. 400 de copii s-au sinucis din cauza bacalaureatului

Un alt caz de cinism politic cu folosirea copiilor a fost declaraţia halucinantă a lui Igor Dodon la prima dezbatere electorală cu Maia Sandu. El a spus că 400 de elevi şi-ar fi luat viaţa în perioada 2012-2015 din cauza reformelor Maiei Sandu în educaţie. De fapt, în perioada menţionată au avut loc 17 cazuri de suicid a persoanelor cu vârsta de 17-18 ani, iar specialiştii care combat acest fenomen afirmă că aceste cazuri au loc dintr-o multitudine de factori, nicidecum dintr-o singură cauză.

Igor Dodon nu a revenit ulterior cu o dezminţire a acestei afirmaţii, la toate întrebările directe din dezbateri evitând subiectul.

3. Marian Lupu a fost retras în favoarea candidatului pro-european

Într-o mişcare surprinzătoare, cu câteva zile înainte de alegeri, Marian Lupu s-a retras din campania electorală. În declaraţia sa, făcută alături de actualul preşedinte al Partidului Democrat, Vladimir Plahotniuc, Lupu a spus că o face pentru a favoriza candidatul pro-european.

Ulterior preşedintele de onoare al PD Dumitru Diacov a recunoscut că sondajele interne arătau că mai mulţi alegători ai PD ar fi votat pentru Dodon, iar televiziunile care aparţin trustului controlat de Plahotniuc au preluat în buletinele de vârf ştirile false produse de Dodon pentru a lovi în Maia Sandu.

2. Plahotniuc se lasă de politică

Tradiţional, la final de an, Vladimir Plahotniuc declară că pleacă din politică. Într-un interviu pentru Reuters el a spus că e interesat de business şi nu de politică şi că va pleca din politică imediat ce ţara îşi va stabiliza economia. Cu toate că în acest an Moldova revine la creştere economică, iar acordul cu FMI e semnat şi finanţarea deja e implementată, oligarhul s-a propus şi s-a ales preşedinte al celui mai influent partid din ţară. La nici 2 luni de la interviul Reuters.

Amintim că în octombrie 2015, Plahotniuc s-a autosuspendat din partid şi a spus că „pleacă din politică” până la finalizarea anchetei în cazul BEM. La nici 2 luni de la „retragere” îşi citea discursul de candidat la funcţia de prim-ministru în faţa unei mulţimi de susţinători fierbinţi. 2016 va fi un an al veştilor bune, a spus atunci Plahotniuc. Printre aceste veşti bune însă nu e de găsit cea cu privire la finalizarea anchetei BEM.

1. 30.000 de refugiaţi musulmani urmează să vină în Moldova

Minciuna cu probabil cel mai mare impact din 2016 a fost ştirea despre 30.000 de sirieni. Conform unui site creat în septembrie 2016, aceştia ar fi venit în Moldova dacă Maia Sandu ajungea preşedinte. Un fals evident, promovat conştient de echipa lui Igor Dodon prin ziarul de partid, în întâlniri electorale, la dezbateri TV şi prin ştiri false produse de posturile TV controlate. Mai mult, unele din acest „materiale de PR negru” au ajuns la posturile controlate de Vladimir Plahotniuc.

Căzută pe un sol fertil, pregătit de ani de zile de propaganda rusă despre „refugiaţii care distrug Europa”, ştirea a avut un efect major asupra electoratului în special în zona rurală, acolo unde Maia Sandu nu a ajuns din lipsă de resurse.