Ion Ceban, unul dintre cei mai generoşi sponsori la scrutinul prezidenţial

Ion Ceban (36 de ani) va fi noul purtător de cuvânt al şefului statului, dar şi consilier pe domeniul politic. Din iulie 2015, el este preşedinte al fracţiunii socialiştilor din Consiliul Municipal Chişinău şi, deocamdată, nu renunţă la fotoliul de consilier municipal. „Voi continua să cumulez funcţiile. Potrivit juriştilor, nu există incompatibilitate între cele două”, a precizat socialistul pentru Anticoruptie.md. Totodată, până acum, Ceban a mai activat în calitate de consilier al fracţiunii PSRM din Legislativ, funcţie la care a renunţat îndată ce a intrat în echipa şefului statului. În perioada 2007-2008, colegul de partid al lui Dodon a deţinut funcţia de viceministru al Educaţiei, Tineretului şi Sportului, după care a obţinut mandatul de deputat, deţinut între anii 2011-2015. Cunoscut în trecut drept unul dintre fruntaşii Partidului Comuniştilor, Ceban a părăsit formaţiunea în 2012, împreună cu Igor Dodon, devenind membru PSRM.

În 2015, în calitate de consilier în Legislativ, socialistul a avut un venit de 132.327 de lei şi o indemnizaţie de 67.788 de lei. Soţia sa a contribuit la bugetul familiei cu alte 138.612 de lei, primite în calitate de indemnizaţie, potrivit declaraţiei de avere. În primul său an de activitate ca deputat, Ion Ceban nu declara alte averi decât veniturile salariale. Între timp, politicianul s-a făcut cu un teren intravilan de 0,059 hectare, cumpărat în 2012, şi o maşină de marcă Toyota Prius, fabricată în 2005 şi dobândită la fel în 2012, în schimbul sumei de 68.000 de lei. Totuşi, Ceban se află în topul demnitarilor care, oficial, nu deţin nicio locuinţă.

La prezidenţialele din acest an, Ion Ceban împreună cu mama sa, Eugenia Ceban, l-au susţinut financiar pe candidatul Igor Dodon cu 108.000 de lei. Dintre aceşti bani, 58.000 de lei au fost donaţi de Eugenia Ceban, care, de asemenea, face parte din fracţiunea PSRM din CMC. Suma reprezintă aproape jumătate din veniturile sale declarate pentru 2015. Cei doi au contribuit la formarea fondului electoral al PSRM şi la alegerile parlamentare din 2014, când Ion Ceban a făcut o donaţie de 90.000 de lei, iar mama acestuia - de 86.700 de lei. Despre toţi sponsorii candidatului socialist la scrutinul prezidenţial, reporterii Centrului de Investigaţii Jurnalistice au scris anterior în cadrul unei anchete.

Vasile Şova, implicat în nereguli financiare pe când era viceministru de Externe

Ex-deputatul Vasile Şova (57 de ani) revine în domeniul Reintegrării, în care a activat timp de şapte ani, fiind unul dintre cei mai longevivi miniştri de pe timpul guvernării comuniste. El a ocupat fotoliul de ministru al Reintegrării în perioada 2002-2009, în cadrul celor două Guverne Tarlev şi în Cabinetul Zinaidei Greceanîi. Ulterior, în 2009, a devenit deputat al fracţiunii PCRM. A fost reales la anticipatele din 2010 şi şi-a păstrat mandatul până în 2014, când nu a mai reuşit să acceadă în Legislativ. Până la instalarea guvernării comuniste, politicianul a ocupat funcţia de viceministru al Afacerilor Externe (1995-1998) şi Ambasador al Republicii Moldova în Republica Populară Chineză (1998-2002).

Inclus cu numărul 14 pe listele PCRM în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010, demnitarul a figurat în aşa-zisa „listă neagră” a Iniţiativei Civice pentru un Parlament Curat, în cadrul căreia un grup de jurnalişti a prezentat mai mulţi candidaţi compromişi sau cu probleme de integritate.

Atunci, jurnaliştii aminteau despre un raport al Curţii de Conturi în care s-a constatat că Şova, în perioada 1996-1998, pe când deţinea funcţia de viceministru al Afacerilor Externe, a fost implicat în acordarea paşapoartelor diplomatice persoanelor care nu aveau dreptul să le primească. Auditorii susţineau că, dintr-un număr de 635 de paşapoarte diplomatice ce urmau a fi retrase de la persoane care au pierdut dreptul de folosire a lor, 420 de acte nu au fost retrase. Curtea a mai stabilit că Vasile Şova, alături de alte persoane responsabile, a admis un şir de încălcări în activitatea Aparatului Central al Ministerului Afacerilor Externe, precum şi a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova peste hotare. În special, era vorba despre gestionarea proastă a finanţelor publice, cheltuieli nejustificate, procurarea utilajului care nu a mai fost folosit şi lipsa de reacţie pentru a preveni admiterea unor abuzuri.

În ultima declaraţie de venituri disponibilă, cea pentru 2013, completată în calitate de deputat, el a trecut pe hârtie opt terenuri intravilane şi extravilane, un apartament cu trei camere în Chişinău şi o vilă de aproape 40 de metri pătraţi în satul Craisnoarmeiscoe, raionul Hânceşti, lăsată soţiei sale drept moştenire de la părinţi. Vasile Şova vorbeşte fluent limbile rusă şi ucraineană, dar nu cunoaşte limba română.

Andrei Neguţa a lăsat nereguli grave la Paris şi la Moscova, unde a fost Ambasador

Noul consilier prezidenţial pe politică externă are în spate o carieră diplomatică construită pe timpul guvernării comuniste. El a fost Ambasador al Republicii Moldova în Franţa şi Spania, în perioada 2003-2006, şi Ambasador al Republicii Moldova în Federaţia Rusă, între 2009 şi 2012. În 2010, Mihai Ghimpu, pe atunci preşedinte interimar al statului, a propus rechemarea lui Neguţa pe motiv că ar fi fost loial Partidului Comuniştilor şi nu intereselor ţării. Ambasadorul a fost însă rechemat din funcţie doi ani mai târziu, în aprilie 2012, după ce a declarat într-un interviu că retragerea înainte de termen a militarilor ruşi din regiunea transnistreană „ar pune în pericol atât Republica Moldova, cât şi întreaga regiune”.

Neguţa a fost vizat într-un raport al Curţii de Conturi din 2007, potrivit căruia, pe durata mandatului său de şef la Ambasada Republicii Moldova în Franţa, au fost comise mai multe nereguli legate de gestionarea banilor. Astfel, circa opt mii de lei au fost folosite pentru deplasările private ale unui membru al familiei ex-ambasadorului la Madrid şi Barcelona, pentru plata convorbirilor telefonice personale ale administratorului-şef al Ambasadei, pentru cadouri şi obiecte de uz casnic. De asemenea, ambasadorul ar fi retras de la bancă semnătura contabilului-şef pentru a putea ridica sume de bani necondiţionat. În total, pe parcursul ultimului an de mandat, Ambasada ar fi gestionat fraudulos 375.000 de lei.

Nu s-a trecut fără nereguli nici în timpul misiunii diplomatice de la Moscova. În 2012, Curtea de Conturi a depistat grave încălcări şi la Ambasada Republicii Moldova din Federaţia Rusă. Pe lângă gestionarea frauduloasă a resurselor financiare, din inventarul Ambasadei ar fi dispărut patru picturi care fac parte din Patrimoniul Naţional. Un an mai târziu, în 2013, jurnaliştii au scos la iveală cazul automobilelor de lux cu numere de înmatriculare diplomatice atribuite Ambasadei Republicii Moldova în Federaţia Rusă. Era vorba de circa 60 de maşini de marca Bentley, BMW, Mercedes sau Skoda, atribuite Ambasadei, preţul total al acestora fiind de milioane de euro. Reporterii au mai scris că printre cei care foloseau maşinile era şi omul de afaceri Ilan Shor, dar şi soţia sa, interpreta Jasmin. Unele numere diplomatice ar fi fost atribuite unor businessmani în schimbul a 30.000 de dolari, iar altele - în schimbul unor favoruri. Numerele de înmatriculare diplomatice ar fi fost eliberate anume pe durata mandatului de ambasador al lui Andrei Neguţa.

Procurorii de la Chişinău au pornit o cauză penală pentru exces de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, dar cazul a rămas neelucidat. În toamna anului trecut, oamenii legii precizau că au trimis Poliţiei din Federaţia Rusă o interpelare prin care au cerut să fie informaţi cine a solicitat numere diplomatice. Autorităţile Federaţiei Ruse au refuzat să acorde asistenţă juridică colegilor din Moldova. La mai bine de un an de atunci, dosarul bate pasul pe loc. 

„Nu am primit niciun răspuns la comisia rogatorie, alte acţiuni în ultimele câteva luni nu s-au întâmplat. Uneori ne este dificil să colaborăm cu Federaţia Rusă, dar fără o reacţie din partea lor nu putem avansa în investigarea cazului”, ne-a declarat Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie. 

Odată rechemat, Neguţa a ajuns consilier la Mitropolia Moldovei, responsabil de relaţiile Bisericii cu misiunile diplomatice acreditate în Rusia şi ţările din Comunitatea Statelor Independente. Mitropolitul Vladimir i-a acordat ordinul „Cuviosul Paisie Velicikovski”, pentru „eforturile depuse în calitatea sa de diplomat, dar şi pentru susţinerea diverselor activităţi ale Bisericii”. Pe de altă parte, diplomatul a fost membru PCRM până în septembrie 2014, iar o lună mai târziu, la alegerile parlamentare din 30 noiembrie, a candidat deja pe listele PSRM, fiind pe poziţia a cincea. Şi-a păstrat fotoliul de deputat până în prezent. El a mai fost deputat pe listele PCRM şi între anii 1998-2001, pe când era secretarul Comitetului Central al formaţiunii. Tot Neguţa i-a fost contracandidat Zinaidei Greceanîi la funcţia de şef al statului în cea de-a doua tentativă eşuată de alegere a preşedintelui, din iunie 2009.

În 2015, Neguţa a avut un venit de 188.484 de lei din salariul de deputat şi o pensie totală de 57.000 de lei. El nu a trecut în declaraţie niciun teren, casă sau maşină. În schimb, a declarat mai multe conturi bancare şi acţiuni în şapte companii, de la care nu ar fi primit nicio dobândă: SA Răut din Bălţi, SA Nord Mobilă din Drochia, SA Unita şi SA Zidcalten din Hânceşti, SA Nord Zahăr din Briceni, SA Provit de la Cahul şi SA Fond din Capitală. În campania electorală pentru prezidenţiale, Neguţa a donat 74.200 de lei candidatului Igor Dodon.

În octombrie 2015, deputatul a ajuns în vizorul Comisiei Naţionale de Integritate, fiind bănuit că nu a înscris mai multe informaţii în declaraţia de venituri pentru 2014. Mai exact, el nu a declarat niciun bun imobil, deşi avea viză de reşedinţă pe teritoriul Republicii Moldova, nici faptul că deţinea cote-părţi sau acţiuni, pe când bazele de date arătau calitatea de fondator a acestuia la Hânceşti Privat SRL şi SA „FOND – Administrator Fiduciar”. De asemenea, Neguţa a indicat zero informaţii la capitolul active financiare şi niciun venit obţinut de către soţia sa. Fiind audiat de către membrii Comisiei, Neguţa a explicat printre altele că apartamentul pe care îl deţinea în Moldova a fost vândut în anul 2004, în timp ce familia era stabilită peste hotarele ţării. În 2012, şi-a stabilit viză de domiciliu pentru a putea primi pensia, iar după revenirea acasă, în 2014, soţii Neguţa au trăit în apartamentul fiului lor. El a dat explicaţii şi vizavi de celelalte neclarităţi din declaraţie, iar cauza a fost clasată.

Maxim Lebedinschi, avocatul devotat socialiştilor

Juristul şi reprezentantul Preşedinţiei în relaţiile cu Parlamentul şi Guvernul, Maxim Lebedinschi (30 de ani) este unul dintre membrii Comisiei Electorale Centrale, componenţa căreia a fost votată în iunie 2016. El are legături strânse cu socialiştii de ani buni. De altfel, în avizul consultativ privind integritatea sa, atunci când a fost votat de Legislativ pentru funcţia de membru CEC, Serviciul de Informaţii şi Securitate atenţiona deputaţii că Lebedinschi este membru de partid, fapt care vine în contradicţie cu prevederile Codului Electoral. În rest, SIS concluziona că noul membru al Comisiei nu se confruntă cu probleme de integritate.

Lebedinschi a precizat pentru portalul Anticoruptie.md că va trece în noua funcţie începând cu data de 2 ianuarie 2017 şi nu renunţă, deocamdată, la fotoliul de membru al CEC. „Pentru a exclude interpretarea eronată a legii, vom adresa un demers Autorităţii Naţionale de Integritate, care urmează să se expună dacă este sau nu conflict de interese între cele două funcţii. În dependenţă de răspunsul primit, vom decide cum vom acţiona”, ne-a spus juristul.

Maxim Lebedinschi deţine licenţă de avocat din ianuarie 2010. În trecut, el a activat ca apărător în Cabinetul de avocaţi „Avornic şi Partenerii” şi în Biroul Asociat de Avocaţi „Lebedinsky & Partners” (pe care l-a condus alături de fratele său, deputatul socialist Adrian Lebedinschi). Între 2013 şi 2015 ,a fost reprezentant al deputaţilor din legislativ în faţa Curţii Constituţionale, după care consilier netitular al fracţiunii PSRM. Totodată, el a colaborat anterior şi cu Fundaţia de Binefacere „Soluţia”, care îi aparţine lui Igor Dodon. În ultimii ani, avocatul l-a apărat de mai multe ori în instanţă pe Igor Dodon. Totodată, el a fost reprezentantul CEC în dosarul „Diaspora versus Republica Moldova”. 

La fel ca şi colegul său Ion Ceban, şi Lebedinschi a fost generos cu socialiştii. La alegerile parlamentare din 2014, el a donat formaţiunii 188.100 lei. Fratele său, Adrian Lebedinschi, a contribuit cu 74.600 de lei în susţinerea candidatului Dodon la funcţia de preşedinte. El a mai donat Partidului Socialiştilor 174.250 de lei la parlamentarele din 2014 şi 44.000 de lei la alegerile locale din 2015.

De altfel, membrul CEC se numără printre persoanele afiliate PSRM care au împrumutat anul trecut jumătate de milion de lei de la firma Exclusiv Media SRL deţinută de deputatul socialist Corneliu Furculiţă şi proprietară a postului NTV Moldova. Banii fac parte dintr-un transfer de peste 30 de milioane de lei veniţi pe conturile companiei media de la o firmă off-shore înregistrată în Bahamas. Schema, desfăşurată cu câteva luni înainte ca să demareze cursa pentru alegerile prezidenţiale, a fost scoasă la iveală de reporterii RISE Moldova. Atunci, Lebedinschi le-a declarat jurnaliştilor că împrumutul a fost restituit integral firmei Exclusiv Media SRL.

Corneliu Popovici şi Ion Perju, experţii în Educaţie şi Agricultură

Corneliu Popovici, care îl va sfătui pe şeful statului în problemele legate de educaţie, cultură şi cercetare, este fost conferenţiar universitar la Academia de Administrare Publică pe lângă Preşedintele Republicii Moldova. Pe timpul guvernării lui Vladimir Voronin, el a fost vicedirector al Academiei, fiind eliberat în martie 2008. Ion Perju vine la Preşedinţie în calitate de consilier pe domeniul agroindustrial şi al administraţiei publice, lăsând funcţia de expert agroalimentar la Banca Mondială, în cadrul Proiectului de ameliorare a competitivităţii (ACED), finanţat de Guvernul SUA. Anterior, el a fost viceministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare în Guvernul Greceanîi (2008-2009). 

Elena Gorelova, economista cu critici vehemente la adresa actualei guvernări

Deocamdată, unica doamnă printre consilierii prezidenţiali este Elena Gorelova, doctor în ştiinţe economice şi vicedirector al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, organizaţie neguvernamentală care desfăşoară cercetări şi elaborează strategii în domeniul politicilor economice. Ea a ocupat fotoliul de viceministru al Economiei la începutul anilor 2000, pentru o scurtă perioadă de timp. A criticat acţiunile actualei guvernări în repetate rânduri, iar în timpul campaniei electorale pentru prezidenţiale l-a reprezentat pe candidatul Igor Dodon la câteva dezbateri.

Ruslan Flocea, de la CNA, la secretar general al Preşedinţiei

Noul secretar al Preşedinţiei va lăsa fotoliul de la CNA pentru a accede în funcţie. Ruslan Flocea a fost şef al Direcţiei Generale Teritoriale (DGTA) Centru a instituţiei începând cu luna mai 2014. Anterior, el a făcut parte din echipa guvernamentală a Zinaidei Greceanîi, actuala preşedintă PSRM. Acesta a deţinut funcţia de consilier al prim-ministrei, în perioada 2008-2009.

În calitate de conducător al DGTA Centru, Flocea a avut un salariu de circa 18.700 de lei lunar (224.872 de lei pentru 12 luni ale anului), iar soţia sa a avut un venit de 175.603 lei, în calitate de angajată a Companiei Naţionale de Asigurări Sociale. Familia Flocea deţine două case de locuit: una cu o suprafaţă de 85,4 metri pătraţi plus anexe, moştenită încă în 1994, iar alta - de 160,4 metri pătraţi, obţinută prin donaţie în 2014. Totodată, cuplul are în proprietate cinci terenuri, unul dintre care, cu destinaţie agricolă, se întinde pe o suprafaţă de peste 1,6 hectare. Anul trecut, Flocea şi-a vândut automobilul de model Opel Zafira KAO, tranzacţie de pe urma căreia a mai câştigat 80.000 de lei, şi a rămas cu un Volkswagen Touran fabricat în 2011, pe care îl conduce prin mandat.

Investigaţia a fost realizată în cadrul proiectului „Shining a light on electoral transparency in Moldova”, desfăşurat de Centrul de Investigaţii Jurnalistice, cu suportul Freedom House.