Art.79 (2) din Constituţie stabileşte că „preşedintele ales depune jurământul în faţa Parlamentului şi a Curţii Constituţionale”. Boicotarea şedinţei de învestitură de către majoritatea deputaţilor (PL, PLDM, PCRM şi PPEM, şi unii deputaţi PD) a generat discuţii privind legalitatea procedurii. Potrivit juriştilor, Parlamentul şi Curtea Constituţională ar fi trebuit să fie prezente la eveniment într-o componenţă care să permită a le considera funcţionale.

Acest detaliu a fost însă ignorat, Dodon fiind învestit cu toate onorurile. El a jurat cu mâna pe Constituţie să-şi „dăruiască toată puterea şi priceperea propăşirii Republicii Moldova, să respecte Constituţia şi legile ţării, să apere democraţia, drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea teritorială a Moldovei”.

Boicotat

Liberal-democraţii au anunţat că nu doresc să participe la învestirea unui preşedinte care crede că Republica Moldova trebuie să-şi ceară scuze de la Transnistria pentru războiul din 1992, care învrăjbeşte cetăţenii şi care îl felicită pe liderul separatist de la Tiraspol. Comuniştii au anunţat că nu-l recunosc pe Igor Dodon ca preşedinte legitim. (…) „Declaraţiile din ultima vreme făcute de Igor Dodon, iresponsabile şi pline de ură, denigratoare la adresa Uniunii Europene şi a statului Republica Moldova, demonstrează clar că acesta nu are încă capacitatea de a se ridica la înălţimea funcţiei obţinute”, a menţionat liderul PPEM, Iurie Leancă. Cei doi deputaţii PPEM, Iurie Leancă şi Eugen Carpov, nu au participat la ceremonia de învestire a lui Dodon.

Au boicotat evenimentul şi deputaţii liberali. Mai mult, chiar în ziua inaugurării, aceştia au propus crearea unei comisii care să examineze constituţionalitatea declaraţiilor lui Igor Dodon referitoare la pretinsele scuze pe care Chişinăul ar trebui să le ceară „de la Transnistria” pentru războiul din 1992. Propunerea nu a fost însă acceptată, deputatul PD Dumitru Diacov propunând să fie urmărit comportamentul lui Dodon în continuare.

Ceremonia de învestire a lui Dodon a fost boicotată şi de unii miniştri, de toţi foştii preşedinţi ai Republicii Moldova, iar preşedintele Curţii Constituţionale, care ar fi trebuit să-i ofere lui Dodon atributele statale, a plecat în concediu.

Întâlnire Dodon-Rogozin la 3:00 noaptea

Prima noapte de mandat a noului preşedinte al Republicii Moldova a fost una plină de evenimente. Din cauza ceţii, vicepremierul rus, Dmitrii Rogozin, nu a reuşit să aterizeze la Chişinău ziua, pentru a fi prezent la ceremonia de învestitură a lui Igor Dodon. Acesta a aterizat la Budapesta şi a stat mai bine de 10 ore în aeroport, în zona de tranzit, deoarece are interdicţie de a întra în UE. Rogozin a ajuns la Chişinău abia noaptea, la ora 3:00. Dodon a anunţat pe o reţea de socializare că a discutat cu Rogozin despre perspectivele relansării relaţiilor economie moldo-ruse. De asemenea, Dodon a primit invitaţia de a efectua o vizită oficială în Federaţia Rusă pe 17 ianuarie 2017. La Moscova, Igor Dodon se va întâlni cu Vladimir Putin: „La întâlnirea noastră, care a avut loc la ora 3:00 dimineaţa, Dmitrii Rogozin m-a felicitat din numele conducerii Federaţiei Ruse. De asemenea, dânsul mi-a propus să vizitez Federaţia Rusă. Am acceptat cu plăcere această invitaţie. Am discutat şi despre agenda întrevederii mele cu Vladimir Putin. Întâlnirea cu preşedintele Federaţiei Ruse este planificată pentru 17 ianuarie 2017”, a menţionat Dodon.

Pista electorală a socialiştilor în 2018 – combaterea corupţiei

Noul preşedinte al Republicii Moldova a promis în cadrul ceremoniei de învestire că va acorda „o importanţă deosebită” situaţiei din sistemul judiciar şi instituţiile de drept, „faţă de activitatea cărora cetăţenii au ca niciodată întrebări pertinente şi foarte serioase”: „Sistemul bancar devalizat şi rezerve valutare de miliarde furate, patrimoniu public prădat şi resurse bugetare tocate - sunt dovezi elocvente ale slăbiciunii şi complicităţii structurilor de drept şi justiţie. Graba cu care restituirea miliardelor furate a fost plasată pe umerii cetăţenilor este nu doar un act de umilire naţională, dar şi o faptă condamnabilă cu toată severitatea. Nu mă voi împăca niciodată cu cele petrecute în sistemul bancar al ţării şi-mi voi dedica toată energia pentru a elucida faptele şi a restitui poporului patrimoniul public prădat”, a declarat Dodon.

El s-a adresat membrilor Guvernului şi funcţionarilor din structurile administraţiei publice centrale şi locale: „Aţi ajuns în funcţiile pe care le ocupaţi pentru a utiliza cunoştinţele şi capacităţile voastre profesionale pentru a servi poporul Republicii Moldova, nu interesele personale sau de partid. Aştept de la organele competente o mobilizare fără precedent în lupta cu corupţia înaltă de stat, flagel care prezintă pericol existenţial pentru statul Republica Moldova. Vă asigur că am suficientă voinţă politică pentru a intensifica lupta cu corupţia. Şi o voi face”, a spus pe un ton dur noul şef al statului. „la 13 noiembrie (al doilea tur al alegerilor prezidenţiale – n.n.) cetăţenii ne-au transmis prin votul lor un mesaj clar, hotărât şi irevocabil – poporul este suveranul acestei ţări, iar instituţiile statului, începând cu parlamentul şi guvernul, trebuie să fie în slujba cetăţenilor. Vă rog şi vă avertizez – trataţi foarte serios acest mesaj al poporului! Nu uitaţi cine este suveranul adevărat al ţării şi cui aţi jurat credinţă. În eventualitatea ignorări de către clasa politică a voinţei poporului de a scoate instituţiile statului de sub influenţa grupurilor de interese, voi acţiona în numele poporului, voi lupta alături de popor, voi readuce statul în slujba cetăţeanului”, a spus Igor Dodon.

El a spus că îşi doreşte la final de mandat o Moldovă prosperă: „Voi ţine cont mereu de acest principiu şi voi avea grijă ca după conducerea mea să am cât mai puţine regrete, iar cetăţenii să aibă cât mai multe păreri de bine”, a conchis Dodon.

Formal, vom avea o confruntare între preşedinte şi Parlament

În opinia jurnalistului Anatol Golea, următorii doi ani (până la alegerile parlamentare din 2018) vor fi marcaţi de o luptă acerbă între preşedintele Dodon şi actuala guvernare: „Deşi rolul de arbitru ar trebui, în mod normal, să şi-l asume preşedintele, acesta va fi un jucător extrem de activ, care a început deja pregătirile de alegerile parlamentare. Deci, aceşti următori doi ani vor fi marcaţi de această luptă acerbă între preşedinte şi actuala coaliţie de guvernare, pe ambele părţi actorii pregătindu-se, de fapt, către marea bătălie – alegerile parlamentare din 2018”, susţine Anatol Golea.

Igor Dodon a primit puţine felicitări cu ocazia învestirii în funcţia de preşedinte, cea mai înaltă funcţie a oaspeţilor prezenţi la eveniment fiind cea de vicepremier.

Kievul îi cere lui Dodon să recunoască suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei

Ambasadorul Ucrainei la Chişinău, Ivan Gnatîşin, i-a transmis noului preşedinte al Republicii Moldova un mesaj prin intermediul presei. Diplomatul ucrainean a spus că aşteaptă de la Igor Dodon să recunoască suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării sale, după ce în campania electorală a declarat într-un interviu că „Crimeea este teritoriu al Federaţiei Ruse”. De asemenea, Ivan Gnatîşin i-a transmis noului preşedinte moldovean că Ucraina nu va susţine federalizarea Republicii Moldova, ca proiect impus din exterior. În campania electorală, Dodon a menţionat în repetate rânduri că vede soluţionarea problemei transnistrene doar prin federalizarea Republicii Moldova.

„Kievul apreciază sprijinul acordat de către Republica Moldova şi societatea civilă moldovenească în contextul agresiunii Rusiei împotriva statului meu. (…) Vreau să subliniez că Ucraina va dialoga cu un preşedinte care respectă suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional, care nu va recunoaşte ocuparea Crimeii de către Rusia”, a subliniat ambasadorul ucrainean. De asemenea, el a reconfirmat disponibilitatea administraţiei de la Kiev e a oferi un „coridor verde” pentru retragerea trupelor ruse din regiunea transnistreană.

Deutsche Welle