Judecătoarea Djeta Chistol a respins toate demersurile avocaţilor moldovenilor din diasporă. Potrivit specialiştilor din domeniu, Chistol şi-ar fi arogat competenţe ale Curţii Constituţionale (CC) atunci când a refuzat demersul avocaţilor privind sesizarea acestei instanţe ca să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a art. 49, alineatul 3, din Codul Electoral, care stabileşte limita maximă de 3.000 de buletine de vot pentru o secţie de votare deschisă în străinătate.

143 de cetăţeni ai R. Moldova stabiliţi în străinătate au depus săptămâna trecută contestaţii la Judecătoria Centru din mun. Chişinău privind încălcarea dreptului lor la vot în timpul turului doi al alegerilor prezidenţiale din 13 noiembrie curent. Astfel, dosa­rul „Dias­po­ra vs. R. Mol­do­va” a ajuns în mâinile „bine-cunoscutei” jude­că­toa­r­e Dje­ta Chis­tol, care a făcut-o de oaie în 2012, debitând într-o decizie că o maşină s-ar fi deplasat în acelaşi timp pe trei străzi!

Avocaţii celor 143 de cetăţeni, Eduard Digore şi Veronica Mihailov-Moraru, urmau să solicite constatarea încălcării dreptului la vot şi a unei atitudini discriminatorii faţă de cetăţenii din diasporă. Ce-i drept, acest caz este o premieră pentru R. Moldova, dar entuziasmul ne-a fost curmat repede. Niciunul dintre demersurile înaintate de avocaţi nu au trecut în instanţă. Chistol a respins solicitarea privind sesizarea CC ca aceasta să se pronunţe asupra excepţiei de neconstituţionalitate a art. 49, alineatul 3, din Codul Electoral.

De asemenea, Chistol nu a acceptat nici solicitările privind audierea mai multor martori, precum şi cererea ca să fie recunoscute ca părţi în proces toţi cei 4.031 de moldoveni care au depus contestaţii. Şi în cele din urmă, a fost respinsă şi cererea privind recuzarea judecătoarei.

O decizie inexplicabilă  

Avocata Veronica Mihailov-Moraru a calificat drept inexplicabilă decizia Djetei Chistol privind respingerea sesizării CC despre numărul de buletine de vot pentru secţiile din străinătate, întrucât aceasta nu a emis o apreciere despre articolul respectiv. „Prin urmare, este inexplicabilă această hotărâre a Judecătoriei Centru”, a observat avocata.

În şedinţa din 30 noiembrie avocaţii au mai solicitat să le fie prezentate toate probele de către Comisia Electorală Centrală (CEC) şi Guvern, însă această cerere a avut soarta celorlalte demersuri. Ei au cerut un anumit termen pentru a lua cunoştinţă de probele şi noile referinţe prezentate în cadrul aceleiaşi şedinţe de reprezentanţii Guvernului. „E regretabil faptul că oponenţii noştri, deşi au prezentat cu întârziere documentele şi o parte din probele solicitate, au declarat că am urmări tergiversarea procesului”, a adăugat Mihailov-Moraru.

În acelaşi timp, reprezentanţii CEC, ai Ministerului Afacerilor Interne şi Integrării Europene (MAIEI) şi ai Guvernului au solicitat ca acest dosar să fie scos de pe rol, însă instanţa a refuzat şi acest lucru. Avocaţii intenţionează să meargă la CEDO pentru a obţine o confirmare că le-a fost încălcat cetăţenilor din diasporă dreptul la vot. CC se va pronunţa pe marginea rezultatelor alegerilor după încheierea tuturor litigiilor.

Ar fi putut fi evitată problema

Solicitat să comenteze acest caz, fostul judecător al CC, Nicolae Osmochescu, ne-a declarat că, dacă ar fi fost el judecător, ar fi făcut un demers către CC să analizeze constituţionalitatea faptului că, din diferite motive, de organizare, tehnice sau motive legale, o bună parte din cetăţenii R. Moldova nu au avut posibilitate să-şi exercite dreptul fundamental la vot.

„Situaţia în care o bună parte din cetăţenii R. Moldova nu au avut posibilitatea de a-şi exercita dreptul la vot este un lucru absolut inacceptabilă. Altă problemă este că Codul Electoral, care a fost modificat în 2010, stipulează că la secţiile de votare nu pot fi repartizate mai mult de 3.000 de buletine de vot. Aşa au fost repartizate la aceste secţii de votare câte 3.000 de buletine, dar au fost alegători mult mai mulţi. Întrebarea pe care ne-o putem pune este: ar fi putut fi evitată această problemă? Da, a fost posibil! Însă, formal, are dreptate şi ministrul de Externe”, a opinat Osmochescu.

Bumerangul 

Un alt fost judecător al CC, Victor Puşcaş, ne-a declarat în acest sens că articolul 39 (1) din Codul Electoral, care prevede deschiderea secţiilor de votare în străinătate, stipulează cinci actori responsabili: Guvernul, MAEIE, CEC, alegătorii din diasporă, care sunt obligaţi să se includă în listele electorale, şi concurenţii electorali. Secţiile de votare din străinătate se deschid doar în baza rezultatelor alegerilor precedente şi în baza listelor electorale. Secţiile de votare se deschid în regiunile în care sunt minimum 30 de alegători şi maximum 3.000. „În opinia mea, toţi cetăţenii trebuie să fie egali. Dacă ar fi fost deschise în Rusia nu patru secţii de votare, ci 40, care ar fi fost rezultatele scrutinului? Cei care au elaborat art. 49 trebuie să ştie că bumerangul loveşte în frunte. În cazul acesta, bumerangul a lovit forţele considerate proeuropene”, a declarat Puşcaş.

Europarlamentarul român Siegfried Mureşan, fost membru al echipei de observatori a Parlamentului European la ultimul scrutin, a menţionat în acest caz: „Din păcate pentru R. Moldova, am auzit că în statele membre ale UE cetăţenii R. Moldova nu au putut să voteze! Şi Guvernul R. Moldova, dacă nu vrea să-şi piardă încrederea partenerilor internaţionali, trebuie să ia măsuri. În caz contrar, va pierde credibilitatea partenerilor internaţionali exact aşa cum a pierdut încrederea Guvernul condus de Victor Ponta după 2014”, a amintit Mureşan.