Şi asta deşi magistraţii constituţionali au constatat că autorităţile competente, şi anume Comisia Electorală Centrală şi instanţele de drept comun, şi-au declinat obligaţiile de a examina contestaţiile, pasându-le Curţii Constituţionale. În decizia Curţii se spune că autorităţile au ignorat nejustificat contestaţiile celor 1434 de cetăţeni moldoveni de peste hotare care nu au putut vota din cauza epuizării buletinelor de vot, dar şi cele 2597 de semnături din sesizările colective.

„Autorităţile au respins un număr mare de contestaţii ca fiind în afara competenţelor lor. CEC în loc să le examineze şi-a declinat în mod eronat competenţa menţionând că CC urmează să aprecieze. Neexaminarea contestaţiilor a pus CC în imposibilitatea de a ţine cont de ele”, se spune în decizia Curţii. Tot ce a putut face Curtea a fost să recomande Parlamentului modificarea legislaţiei.

„Având în vedere diferenţa de 67 de mii de voturi dintre cei doi candidaţi, cele 4031 de voturi care nu au putut să fie exprimate în afara ţării nu sunt de natură să influenţeze rezultatele alegerilor”, a mai spus Curtea. 

Magistraţii constituţionali au respins astfel contestaţia depusă de candidatul forţelor antioligarhice Maia Sandu prin care a cerut anularea turului doi de scrutin desfăşurat pe 13 noiembrie. PAS a invocat mai multe abateri care au dus la vicierea procesului electoral.

Printre acestea sunt încălcarea dreptului de a vota pentru mai mulţi cetăţeni moldoveni de peste hotare, refuzul autorităţilor de a deschide mai multe secţii de votare în străinătate, transportarea organizată a alegătorilor din regiunea transnistreană, implicarea bisericii în campania electorală, votul multiplu, răspândirea materialelor denigratoare şi a informaţiilor mincinoase despre Maia Sandu etc.

Potrivit magistraţilor constituţionali, toate aceste încălcări „nu au fost de natură să influenţeze rezultatele alegerilor”.

Decizia Curţii Constituţionale este una irevocabilă, nu poate fi atacată şi intră în vigoare începând de astăzi. Ea urmează să fie publicată într-o oră pe site-ul oficial al Curţii.

Precizăm că, din 1994, şeful statului a fost ales prin vot direct de cetăţeni, dar pe 5 iulie 2000, Constituţia a fost modificată, astfel că această atribuţie a revenit Parlamentului.

În acest an, pe 4 martie, Curtea Constituţională a decis însă că modificarea Legii Supreme s-a făcut cu încălcări. Astfel, dreptul de alegere a preşedintelui ţării a fost întors populaţiei.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.