„Republica Moldova este o ţară mică de la periferia Europei, care se confruntă cu şomaj şi corupţie masivă. Acest stat luptă pentru a obţine credite de la UE şi FMI pentru a evita falimentul”, comentează autorul unui articol de pe Global Risk Insights.
În opinia acestuia, este straniu că povestea unui stat eşuat la graniţele Europei nu a prezentat interes sporit pentru presa internaţională.
„Moldova, o ţară prinsă între Ucraina şi România, a cerut aderarea la blocul european, datorită ascensiunii la guvernare a partidelor proeuropene în 2009. Atunci când Rusia a anexat Crimeea în martie 2014, considerentele geopolitice au ajuns în prim plan şi UE a semnat un acord de asociere. Odată ce UE a deschis noi oportunităţi pentru economia Republicii Moldova (comerţul liber), drumul către aderarea la UE a fost mai aproape. Rusia a răspuns rapid la această apropiere şi a interzis importurile de fructe şi legume din Republica Moldova, precum şi de vinuri moldoveneşti, astfel lovind sectorul agricol”, se menţionează în articol.
Un an mai târziu, drumul spre UE pare pierdut, Republica Moldova se confruntă cu probleme în sistemul bancar şi sectorul economic, iar ţara a fost doborâtă de o criză politică. „Încă o lovitură puternică a fost furtul de miliarde de la trei bănci, în valoare de o optime din PIB. Această gaură masivă a dus ţara în pragul falimentului, iar sectorul bancar s-a prăbuşit. În acelaşi timp, ţara se confruntă cu o criză politică. Mai mult, premierul Chiril Gaburici a demisionat după doar 100 de zile, pe fondul acuzaţiilor de falsificare a diplomei de absolvire a învăţământului mediu general. Lucru care s-a făcut imediat după ce Gaburici a declarat că procurorul general trebuie să demisioneze pentru rolul pe care l-a avut în scandalul bancar. În prezent, Republica Moldova este fără guvern”, afirmă autorul.
În această situaţie, FMI a anulat o vizită planificată în luna iunie pentru a discuta termenii unui nou program de asistenţă financiară. În rezultat, UE a închis uşa, suspendând finanţarea, precizând că Republica Moldova are nevoie de un acord cu FMI şi că doar după aceasta va primi suport bugetar din partea UE.
„Refuzul UE de a oferi asistenţă financiară Republicii Moldova poate genera colapsul, iar acest lucru poate duce ţara în braţele Rusiei sau chiar la prăbuşire. Speranţa oamenilor de aderare la UE a scăzut brusc în ultimii ani, după ce partidele proeuropene au fost implicate în nenumărate scandaluri de corupţie. Între timp, Rusia şi-a intensificat propaganda pentru Uniunea Vamală Eurasiatică, privită de mulţi ca un contor geopolitic pentru UE. În alegerile locale partidele proruse au câştigat în şapte localităţi, iar administraţia municipală prorusă din Bălţi, al doilea oraş ca mărime din RM, a cerut deja un referendum privind autonomia locală, ceea ce presupune îmbunătăţirea relaţiilor cu Rusia”, se spune în articol.
Dacă UE nu va întinde o mână de ajutor Republicii Moldova, în scopul de a evita falimentul, atunci următorul guvern poate apropia, din disperare, ţara de Rusia, crede autorul.
„Dacă Rusia promite să ridice interdicţiile de import şi să ajute Republica Moldova să-şi rezolve problemele economice, în rezultat ţara poate adera la Uniunea Vamală, iar acest lucru pare din ce în ce mai posibil. Toate aceste lucruri reprezintă o veste proastă pentru UE, cât şi pentru unele întreprinderi. Fără asistenţă economică şi tehnică de la FMI şi UE, RM va intra în faliment şi va deveni un stat eşuat, iar acest proces nu va fi uşor de oprit. O apropiere de Rusia ar însemna corupţie masivă şi menţinerea unui guvern slab, de aceea oportunităţile acordate Rusiei trebuie să fie un motiv de îngrijorare pentru politicieni şi investitori”, conchide autorul articolului.
Jurnal.md
