Astfel, cei care timp de şase ani au adus oamenii la limita sărăciei şi disperării, transformând ţara într-o gaură neagră financiară, sfâşiată din temelii de un regim oligarhic fără precedent, s-au făcut din nou comozi în fotoliile guvernării şi ne promit acum că vor face ordine şi că îi vor trage la răspundere pe cei vinovaţi de jafurile care au zguduit ţara în perioada guvernării lor - din 2009 până astăzi. Adică, în aceeaşi componenţă, elita politică vinovată de starea de lucruri din Republica Moldova se va autoinvestiga şi autopedepsi.

În seria promisiunilor pompoase se înscrie şi eradicarea sărăciei, combaterea corupţiei şi implementarea reformelor. Ar fi de râs dacă n-ar fi de plâns. Adică trebuie să credem că aceiaşi oameni care ani de-a rândul au ignorat cererile imperative ale Uniunii Europene privind implementarea reformelor şi stârpirea corupţiei acum chiar o să-şi lase afacerile preţioase şi interesele personale pentru binele ţării.

Pentru a înţelege ce fel de coaliţie s-a copt şi cum va evolua situaţia RM nu e nevoie să treacă timp. E suficient să vedem, printre rânduri, cum s-au desfăşurat negocierile. În toiul discuţiilor, naşul şi nepotul lui Vladimir Filat au fost reţinuţi în cazul Băncii de Economii de Bogdan Zumbreanu, şef al Direcţiei urmărire penală la CNA. Zumbreanu, finul fostului director de la Anticorupţie, Valentin Mejinschi, care de câţiva ani este şeful companiei „Argus-S”, cea care asigură paza şi securitatea domiciliului lui Plahotniuc şi a lui personală. Tot în mijlocul negocierilor pentru formarea AIE 3 Procuratura Generală îi flutură în faţă liderului PL dosare penale împotriva nepotului său Chirtoacă la primărie şi ale guvernatorului BNM Drăguţanu, cu cele de la BEM.

Abia după aceste evenimente, după ce şi-a creat condiţiile necesare, Plahotniuc s-a aşezat liniştit la masa de negocieri. În aşa fel, oligarhul din fruntea PD şi-a adăugat la centrul de comandă şi Ministerul Justiţiei, asigurându-se că vasalii săi din sistemul judecătoresc şi organele de drept vor rămâne neclintiţi. Proba mascaradei cu negocierile şi resuscitarea AIE 3 va fi dacă rămâne Corneliu Gurin la Procuratură sau cedează locul unui procuror european. Iar societatea a văzut „sacrificii în numele integrării europene” şi mai ceva!

În contextul politic al RM, cine va fi următorul premier contează puţin spre deloc. Or, în condiţiile unui regim de caracatiţă, cu tentacule răspândite în toate instituţiile controlate de o singură persoană, este de neimaginat că „doar un prim-ministru”, oricare ar fi el, ar începe să meargă împotriva sistemului. Reformatori care să cureţe statul de corupţie şi să bage la puşcărie demnitari criminali ajung la putere numai dacă îi aduce poporul, prin proteste în Piaţă, aşa cum s-a întâmplat în ţările vecine.

Republica Moldova este singura restanţieră din regiune la acest capitol, însă revolta creşte de la o zi la alta. După ani în care oamenii au fost hrăniţi dozat cu ipocrizia elitei politice, se părea că societatea a căpătat un soi de imunitate şi că nimic nu ar mai trezi-o din amorţeală. Jaful secolului a fost însă punctul de vârf al toleranţei unui popor schingiuit. Zeci de mii de oameni au ieşit în stradă la protestele organizate de Platforma Civică „Demnitate şi Adevăr”, iar pe 6 septembrie, când va avea loc următorul miting în Piaţa Marii Adunări Naţionale, se presupune că va fi o mobilizare socială fără precedent, pe fondul scumpirilor în lanţ prin care se urmăreşte stoarcerea din buzunarele oamenilor a miliardului furat din sistemul bancar.

Cea mai mare parte din miliardul furat a fost scos din ţară printr-o reţea de firme şi operaţiuni dubioase, după care plasată în zone speciale. O investigaţie Business New Europe a scos la iveală faptul că mai multe companii off-shore din Scoţia au fost implicate în schema frauduloasă, fiind aceleaşi firme off-shore care au participat în atacurile raider din Moldova în perioada 2011-2012, al căror beneficiar final este oligarhul Vladimir Plahotniuc, potrivit Înaltei Curţi de Justiţie de la Londra. Aceleaşi companii off-shore scoţiene sunt prezente şi în schema de spălare de bani din perioada 2010-2014, când 20 de miliarde de dolari, bani iliciţi proveniţi din Rusia, au trecut printr-o bancă din Moldova.

După ani şi ani în care s-a chinuit să fure cu ţârâita de pe unde apuca, fie Metal Feros, Moldtelecom, Air Moldova sau hotele şi terenuri, Plahotniuc a înţeles că în ţara asta este ceva mai mare de furat – rezervele valutare plasate la Banca Naţională. Atunci oligarhul din PD a dat marea lovitură, recordul mondial – furtul a 1,3 miliarde de dolari.

Din miliardul furat, Vladimir Filat şi Ilan Shor au primit o felie relativ mică, comparativ cu cea a lui Plahotniuc. Şi pe bună dreptate, reieşind din faptul că anume liderul de facto al PD a dus greul operaţiunii. El a asigurat acoperirea politică, legală şi mediatică a jafului secolului, respectiv el şi-a atribuit cea mai mare parte a prăzii şi le-a împărţit complicilor atât cât a considerat el de cuviinţă. Ilan Shor, cel care a fost scos în faţă ca marele regizor al jafului secolului, a fost doar un instrument, însă unul care ştie prea multe, un martor de bază. În eventualitatea plecării de la putere, pentru Plahotniuc acesta s-ar transforma într-o problemă care trebuie lichidată.

Acum câţiva ani, un psihiatru cu renume din străinătate, specializat în expertize medico-legale, a analizat profilul psihologic al lui Plahotniuc în baza materialelor video cu acesta. Atunci Gabbard, M.D., profesor de psihiatrie, Director al Clinicii Psihiatrice Baylor, i-a pus lui Plahotniuc diagnosticul „tulburare antisocială de personalitate”. Suprapuse cu acţiunile ulterioare ale lui Vladimir Plahotniuc, concluziile psihiatrului explică multe.

„Disfuncţiile profunde în personalitatea lui Plahotniuc se manifestă prin următoarele caracteristici comportamentale: egocentrism marcant, lipsa totală a culpabilităţii, se mândreşte cu faptul că niciodată nu-şi iartă duşmanii şi nu lasă niciodată nepedepsită vreo acţiune ce l-a deranjat, este ferm convins că trebuie să-i pedepsească pe toţi cei care nu l-au apreciat”, se spune în profilul psihologic.

În context, amintim o situaţie de acum doi ani, când Vladimir Filat a denunţat acordul Alianţei pentru Integrare Europeană şi a declarat că Republica Moldova este capturată de mafie, iar Plahotniuc este păpuşarul care dirijează totul în această ţară. Gestul lui Filat a avut urmări imediate. În scurt timp, acelaşi Zumbreanu dădea năvală cu descinderi la guvern, în presă apăreau interceptări telefonice despre traficul de influenţă cu implicarea lui Filat. Ce a urmat mai departe este şi mai relevant: Filat a fost nevoit să vină public la Parlament şi să dea mâna cu Plahotniuc, aplecând astfel capul în faţa acestuia.

Situaţia pare să se repete şi acum. Maia Sandu a fost propusă de PLDM la funcţia de prim-ministru. Toate bune şi frumoase, liderii PLDM, PD şi PL au anunţat că au ajuns la un consens pe toate capetele, doar că Maia Sandu urma să se prezinte la sediul PD pentru discuţii, dar aceasta nu a venit. Potrivit PD, PLDM a solicitat în ultimul moment amânarea cu o zi a vizitei. Însă de ce PD are nevoie de prezenţa Maiei Sandu anume acasă la ei? Potrivit unor surse, aceasta ar fi fost condiţia lui Plahotniuc, ca Maia Sandu să-şi ceară astfel scuze public pentru declaraţiile făcute anterior, precum că PD controlează justiţia şi ţine statul în captivitate.

Un alt punct din profilul psihologic explică scumpirile în lanţ din ultima perioadă, care pur şi simplu pun oamenii în genunchi prin facturile cosmice pe care urmează să le achităm.

„Subiectul va proceda şi cu societatea la fel ca şi cu partenerii: va adormi vigilenţa prin acţiuni de caritate, prin declaraţii de grijă de bunăstarea poporului, prin susţinerea valorilor de cultură etc. Dar indiferent de aclamaţii, subiectul va începe să suspecteze că poporul îi vrea răul şi că nu-i apreciază suficient jertfa. Din acest moment, subiectul va începe să distrugă, să pedepsească poporul – să utilizeze pârghiile sale pentru majorarea preţurilor, pentru măsuri represive, chiar şi pentru subiecţi neînsemnaţi pentru el, dar care tot merită să sufere”, se spune în analiza renumitului psihiatru.

Indivizii ca Plahotniuc nu se opresc niciodată singuri, se mai spune în analiză, iar faptul că societatea a ajuns la limita dezamăgirii şi disperării nu este în stare să-l facă să se răzgândească sau să se retragă. „Ca urmare, vor exista doar două finalităţi: ori va fi scos în furci prin revolte masive, ori va merge la autodistrugere ca să vadă ei (poporul şi partenerii) ce au de pierdut. Cert este că aceşti subiecţi nu se opresc niciodată, nu se răzgândesc, nu simt milă şi vină, şi nicio pedeapsă nu este suficientă pentru cei care i-au produs „durere” şi pentru cei care au încercat să-l înşele, în viziunea sa”, conchide autorul profilului psihologic.