Într-un interviu despre cum este văzută Republica Moldova de partenerii europeni, la un an de la semnarea Acordului de Asociere, expertul de la Berlin a declarat că starea de spirit care domină în capitalele europene în raport cu RM este cea de decepţie şi frustrare.

„RM a avut prioritate în politica externă a Germaniei. Oficialii moldoveni călătoreau des şi erau bine primiţi la Berlin, aceştia aveau susţinerea Bruxelles-ului şi a părţii germane pentru a ajuta Moldova să devină o poveste de succes. Totul era văzut pozitiv, ca o poveste de succes. Acum este o profundă frustrare în legătură cu ce se întâmplă în Moldova. A existat o speranţă în legătură cu faptul că coaliţia de la Chişinău este cu adevărat o Alianţă pentru Integrare Europeană, pentru ca în final să vedem că aceşti lideri sunt mai mult sau mai puţini nişte oligarhi obişnuiţi care vor să facă bani şi sunt implicaţi în multe scheme de corupţie. În pofida suportului acordat Moldovei şi a progresului realizat de ţară, credibilitatea UE în RM este subminată. Şi aceasta este o mare problemă, pentru că noi, UE, am susţinut un guvern care s-a dovedit a fi foarte corupt”, a declarat Stefan Meister, într-un interviu din cadrul proiectului „Dialoguri de politică externă”, al Asociaţiei pentru Politică Externă (APE) şi Friedrich Ebert Shtiftung (FES).

Expertul german s-a referit, în special, la jaful miliardului de dolari din sectorul bancar al RM. Or, acest scandal reprezintă unul dintre principalele motive ale frustrării care există în UE.

„Pentru Republica Moldova va fi cu mult mai greu pe viitor să obţină credite din partea UE. Condiţiile vor fi cu mult mai dure. Acesta este unul dintre aspectele frustrării care există aici, pentru că noi am înţeles că politicienii moldoveni nu ne-au fost cu adevărat parteneri şi nu au fost oameni care chiar şi-au dorit să reformeze ţara. Este o întârziată priză la realitate, pe care am fi trebuit s-o luăm mai devreme, înainte ca ei să ia banii. Înţelegerea este că Moldova nu este ceea ce am fi vrut să fie. Acest lucru va scădea suportul pentru viitoarea integrare a Moldovei în UE. Asta va face lucrurile mai complicate pentru Moldova. Toată bunăvoinţa care a fost pentru Moldova şi care este foarte importantă s-a pierdut. Mulţi cred că lucrurile în UE sunt decise prin negocieri, dar de fapt ceea ce contează în definitiv este decizia politică. Chiar dacă vorbim de îndeplinirea unor criterii, până la urmă decizia oricum este una politică. Şi acum voinţa de a adopta evaluări şi decizii pozitive pentru Moldova este practic aproape de zero. Deci este foarte rău pentru imaginea RM, iar Uniunea Europeană chiar a înţeles că este rău inclusiv pentru imaginea UE în Moldova, deoarece reiese că a susţinut elite corupte şi în felul acesta a alimentat sistemul”, a declarat Stefan Meister.

Totodată, expertul de la Berlin susţine că Moldova nu mai este deloc o prioritate şi UE conştientizează că aceasta nu este chiar atât importantă. Da, a existat susţinere în avans, dar din cauza că şi Uniunea Europeană avea nevoie de o poveste de succes, afirmă Stefan Meister.

„Aveam şi noi nevoie de această poveste de succes şi ne-am aşteptat să vedem Moldova în ipostaza de ţară de succes. Acum creşte înţelegerea că Moldova nu a fost un succes. Moldova nu mai este deloc o prioritate, aşa cum a fost în trecut. Entuziasmul legat de faptul că Moldova este cel mai bun exemplu s-a încheiat. Există înţelegerea faptului că Moldova nu e totuşi chiar atât de importantă, mai ales că avem alte crize care necesită mai multă atenţie. Moldova nu este capabilă să facă reforme ea însăşi pe interior şi să schimbe cultura şi comportamentul politic, iar noi avem posibilităţi limitate de a o susţine. Este o frustrare, dar în acelaşi timp o conştientizare a realităţilor din politica moldovenească”, mai spune specialistul.

Cât despre cauzele acestei prăbuşiri a Republicii Moldova în ochii europenilor, analistul german susţine că există două viziuni în acest sens. Din punctul de vedere al discursului politic, problema ţine de RM, adică UE a avut aşteptări mari, liderii de la Chişinău au promis reforme şi schimbări, dar, până la urmă, s-a dovedit că sunt nişte corupţi.

Ca expert însă, Stefan Meister afirmă că există un alt aspect, care poate scăpa la prima vedere. „Noi trebuia să ştim că ei sunt corupţi. Ar fi trebuit să vedem asta, din moment ce era atât de vizibil. Din moment ce au început toate acele probleme cu Ianukovici, UE a avut cu adevărat o problemă cu Ucraina. Cu Saakaşvili tot au fost probleme când acesta a fost schimbat în Georgia, apoi şi în Ucraina au început problemele. Deci singura ţară care scăpase fără probleme părea să fie Moldova, iar UE avea nevoie de o poveste de succes pentru politica Parteneriatului Estic. Şi din nou s-a procedat la fel ca în trecut cu Bulgaria şi România şi ca şi în cazul revoluţiilor portocalii – s-a mers la compromisuri care nu trebuiau făcute niciodată. În ceea ce mă priveşte, cred că aceasta este problema principală – când nu te uiţi la ceea ce se întâmplă în interiorul ţării, dar te gândeşti – tu, Uniunea Europeană – mai mult la tine şi la propria politică şi la faptul că în acest moment ai nevoie de o poveste de succes. Cred că în definitiv sunt ambele cauze – la început au fost crescute aşteptările, dar eu cred că problema cea mai mare este aici, în UE, care a avut speranţe şi a avut nevoie de o poveste de succes. Şi cred că aceasta este una din cauzele principale ale eşecului”, consideră analistul.

Întrebat dacă mai există vreo şansă pentru Republica Moldova, de a restabili încrederea, Stefan Meister a menţionat: „Dacă vor exista succese reale şi o dorinţă vizibilă pentru schimbare, atunci veţi putea readuce atenţia asupra Republicii Moldova, chiar dacă nu în măsura în care aţi avut-o de data aceasta.”

În opinia specialistului german, ţările Parteneriatului Estic au nevoie de perspectiva de stat membru al UE, chiar dacă această perspectivă este una care nu va putea fi atinsă decât pe termen lung.

„Este nevoie să se lucreze cu mult mai bine cu societăţile civile din aceste ţări. Aveţi nevoie de o presiune mult mai mare din interior şi din exterior asupra elitelor, de condiţionalităţi mai dure la acordarea finanţărilor, dar este nevoie şi de finanţări cu adevărat consistente pentru aceste ţări şi bugete mult mai mari. Diferenţierea este acum un cuvânt des folosit, iar Moldova chiar are nevoie acum să se diferenţieze pozitiv, şi eu nu văd lucrul acesta pe moment. În plus, avem nevoie de mai multe instrumente pentru extindere decât avem în prezent. Aveţi nevoie de oameni în administraţii care vor adopta şi vor implementa reformele şi care vor include şi societatea civilă în procesele de monitorizare. Există o gamă largă de instrumente care pot fi folosite, dar nu cred că există dorinţa reală de a investi mai mult în aceste ţări. Avem acum discuţii despre faptul că fereastra de oportunităţi s-a închis pentru Ucraina, şi cred că şi pentru Moldova. „Nu faceţi reforme, deci să ne scuzaţi!” Dar noi ştim că este o problemă a elitelor. Acestea sunt corupte şi nu au interesul de a reforma ţara. Trebuie abordată problema reală şi trebuie implicată în acest proces şi societatea civilă”, a punctat expertul german.

Referindu-se la viitorul Republicii Moldova, dar şi al Ucrainei, Stefan Meister a declarat că, pe de o parte, schimbările vor veni din societate, dar că depinde şi de UE, cum va reuşi să gestioneze propriile crize.

„Eu cred că voi aveţi o ruptură în creştere între societate şi elite. Aveţi societăţi care au trăit multe frustrări şi sunt cinice, poate, dar care înţeleg că există totuşi modele care funcţionează. Cred că aici este şansa pentru aceste ţări – ca această cerere de schimbare să vină din societatea civilă, să vină din interior. Depinde foarte mult şi de UE şi de felul în care aceasta va reuşi să-şi gestioneze propriile crize interne şi să rămână atractivă pentru aceste state şi dacă va dori să facă paşi, pe termen mediu şi lung, în direcţia integrării acestor state. Depinde de câtă stabilitate va fi în Republica Moldova şi în Ucraina şi de cât de stabilă va fi şi UE. Dar eu cred că aceste ţări au perspectivă europeană şi că în ambele există o societate care este foarte apropiată de UE. Aşadar, evoluţiile pot fi pozitive şi integrarea poate fi posibilă, pentru că aceste lucruri şi le doresc oamenii. Ei vor o viaţă mai bună şi acest lucru este cel mai important pentru ei”, a conchis Stefan Meister.