Iniţial, proiectul figura pe ordinea de zi, însă deputatul PL Veaceslav Untilă a cerut excluderea acestuia, pe motiv că lipseşte raportul Comisiei parlamentare de securitate. Comuniştii au insistat însă ca iniţiativa lor să fie examinată, pentru că „nu suferă amânare”.

„Vreau să vă anunţ că proiectul a fost înregistrat în ianuarie şi comisia de specialitate, precum şi Guvernul, a avut suficient timp la dispoziţie. Acesta nu e motiv de amânare. Propunem ca membrii Comisiei securitate să se întrunească în pauză şi să vină cu raportul. Proiectul nu suferă amânare”, a menţionat deputatul PCRM Artur Reşetnicov.

Deputatul Untilă a replicat însă că membrii comisiei nu au cum să reuşească astăzi să examineze proiectul. Totodată, liberalii au acuzat PCRM că îndeplinesc o comandă a Moscovei. „Mă adresez personal către Voronin. Acest proiect vine să izoleze Republica Moldova şi să o pună în genunchi în faţa Rusiei. Aici nu că e mâna Moscovei, ci şi cotul, şi piciorul Moscovei. E de dorit să amânăm examinarea proiectului pentru anul 3015”, a declarat liderul fracţiunii PL, Mihai Ghimpu.

Vizat direct, Vladimir Voronin a răspuns că fără adoptarea acestui proiect RM riscă să piardă definitiv Transnistria. „Statutul de neutralitate permite Republicii Moldova să se afle în situaţia în care se află. Numai printr-un statut de neutralitate putem să ne construim o ţară independentă. Dacă încălcăm neutralitatea, pierdem Transnistria definitiv şi pierdem şi independenţa”, susţine Voronin.

Şi socialiştii susţin proiectul. „Poate da a doua şansă RM, ca această neutralitate să fie recunoscută pe plan internaţional. Dacă adoptăm acest proiect, mai repede va fi soluţionat conflictul transnistrean”, crede deputatul şi vicepreşedintele fracţiunii PSRM, Andrei Neguţa.

În toiul discuţiilor, vicepreşedintele fracţiunii PD, Dumitru Diacov, a declarat că asemenea modificări importante pot fi efectuate doar printr-un referendum şi nu de „un partiduţ”. „Constituţia prevede neutralitatea permanentă a Republicii Moldova. Niciun partiduţ nu poate modifica asta. Acest punct poate fi modificat numai prin referendum, numai prin voinţa poporului. De aceea nu încercaţi un partid dintr-o parte şi altul din alta să vă asumaţi răspunderea pentru viitorul acestei ţări. Haideţi să creăm un grup de lucru, să analizăm cumpătat şi liniştit, nu să transformăm totul în lozincă”, a îndemnat Diacov.

După mai bine de jumătate de oră de discuţii în contradictoriu, examinarea proiectului a fost amânată până la elaborarea raportului de către Comisia securitate.

Proiectul de lege a fost dur criticat recent în cadrul unei dezbateri organizate de Fundaţia Universitară a Mării Negre, la care au fost prezente nume cu greutate de la Bucureşti, dar şi de la Chişinău.

Iniţiativa legislativă cuprinde mai multe articole grave, în opinia experţilor. De exemplu, proiectul prevede că „RM, ca stat neutru, îşi rezervă dreptul la demilitarizare totală sau parţială”. Cu alte cuvinte, renunţarea la armată. Alte articole din lege presupun că orice acţiune militară pe teritoriul RM este interzisă, că RM nu va participa la programele de cooperare militară îndreptate spre implementarea standardelor de securitate ale statelor participante la uniuni militare, că la misiunile internaţionale pentru pace RM să participe doar cu personal tehnico-medical.

„Este grav ce se întâmplă în Parlamentul RM. Dacă deja ai o Constituţie care prevede acest lucru, cum poţi să dai o lege care să fie mai tare decât Constituţia? În realitate nu pot să-i spun decât planul Voronin, care este noul Memorandum Kozak. Mie mi se pare, în mod evident, o lege îndreptată împotriva suveranităţii RM, pentru că un stat are dreptul să aibă mijloace de a se apăra. Unul dintre cele mai grave articole este art. 8 din lege, care încalcă Constituţia. Aici spune aşa: „RM, ca stat neutru, îşi rezervă dreptul la demilitarizare totală sau parţială.” Deci prin adoptarea acestei legi dânşii vor renunţa la armată, că nu le mai trebuie, în opinia lui Voronin sau oricine i-a dictat legea. Dacă te uiţi în Constituţia RM, este un capitol despre forţele armate. Deci avem un prim element de neconstituţionalitate în acest articol”, a comentat atunci George Scarlat, expert în spaţiul estic.

Un articol important se referă la acţiunile umanitare. „În scopul menţinerii păcii pe teritoriul RM şi a asigurării acţiunilor cu caracter umanitar, RM poate încheia acorduri multilaterale şi bilaterale cu privire la statutul forţelor militare şi civile pentru menţinerea păcii”, se spune în lege. Asta înseamnă violarea Constituţiei RM şi faptul că se urmăreşte legalizarea statutului forţelor militare ruse, aflate în Transnistria, spun experţii.

„În primul rând asta înseamnă că vor să legalizeze statutul forţelor militare ruse aflate în Transnistria. Asta încalcă Constituţia, care nu prevede excepţii. Şi în proiect scrie „pe teritoriul RM”, iar teritoriul RM se întinde până la Prut. Deci aici domnii tovarăşi comunişti spun că vor să încheie acorduri pentru ca trupele de menţinere a păcii, adică cele ruse, să-şi reglementeze statutul pe teritoriul RM, care se întinde până la Prut. După părerea mea, se pregăteşte o reglementare a conflictului în sensul Kozak 2003, RM să cedeze din suveranitate, mult, după părerea mea, şi să păstreze trupele ruse pe teritoriul său şi, de ce nu, până la Prut”, a punctat expertul.

Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.