„Ceea ce s-a întâmplat în 2015 e o dovadă a faptului că raporturile între noi nu pot să nu ţină seama de această nemulţumire şi de faptul că această situaţie schimbă contextul în care putem planifica agenda noastră. De pildă, vă semnalez că, de o vreme, importante personalităţi politice din România nu au mai vizitat RM, tocmai pentru a nu interfera cu procesele politice în curs de aici şi pentru a nu tulbura încă mai mult o atmosferă care deja este tensionată. Cred că există şi un versant pozitiv. Republica Moldova dovedeşte, prin aceste manifestaţii, că iese la lumină, că este o societate încă vie, în care iniţiative politice noi se pot naşte. Elita politică nu este un sistem închis, care nu poate fi provocat, supus unor presiuni din afară şi obligat, în felul acesta, să se detoxifice. Astfel, RM dovedeşte, încă odată, că este un stat democratic, cu o democraţie imperfectă, fiindcă este tânără. Un stat care îşi caută încă soluţiile de stabilitate şi de prosperitate”, susţine ambasadorul român.

Oficialul a menţionat că partidele pro-europene trebuie să găsească rapid formula unei majorităţi parlamentare, care să promoveze la fel de rapid o figură puternică pentru poziţia de premier, iar această persoană să aibă capacitatea de a coagula o echipă guvernamentală credibilă, profesionistă, care să câştige încrederea populaţiei şi a Parlamentului. „Este vital ca următorul Guvern de la Chişinău să reangajeze raporturi solide cu partenerii occidentali, cum sunt FMI, UE sau SUA. Dar, de asemenea, un punct important este recâştigarea încrederii populaţiei”, a declarat Marius Lazurcă, într-un interviu pentru Deutsche Welle.

Îndemnat să aprecieze relaţiile moldo-române din acest an, ambasadorul României la Chişinău a menţionat că „a fost un an greu, cu guverne care s-au succedat, din păcate, la perioade foarte scurte, cu o capacitate limitată a Parlamentului RM de a susţine în plan legislativ eforturile de modernizare şi reforme”.

„Spre exemplu, anul 2014 a fost unul mult mai bun, în care România a devenit principalul partener comercial al Chişinăului din UE şi, de asemenea, principalul stat european care a finanţat reformele de aici, cu un efort de peste 70 de milioane de euro. Sigur că România a continuat să se ţină la dispoziţia R. Moldova, să furnizeze expertiză, fonduri. Dar, eficienţa noastră, trebuie s-o spunem, nu a fost cea dorită de noi, tocmai din cauza contextului de la Chişinău”, a punctat diplomatul.