Se discută în ultima perioadă tot mai mult varianta cu Leancă din nou premier. Spuneam încă din februarie 2015 că dacă Plahotniuc îl va scoate pe Leancă din partid, atunci îl va transforma într-o victimă a lui Filat şi va încerca să canalizeze voturile unui PLDM în cădere liberă spre noul său proiect politic.
În mare parte scenariul este realizat, doar că lucrurile de atunci şi până acum s-au derulat într-un ritm cu totul neaşteptat pentru Al Capone de Grozeşti, iar de Leancă, cel ce trebuia să fie folosit pe post de „opoziţie curată” până la viitoarele alegeri, indiferent de când urmau ele să aibă loc, este din nou nevoie.
Sistemul are nevoie de cel ce s-a remarcat cel mai mult în mandatul său de premier cu celebra „plăcintă care ne uneşte”. Leancă mai are cât de cât credibilitate în Occident, în special la Berlin, aşa că ar putea servi pe post de cârpeală pentru câteva luni, perioadă în care europenii să mai trimită aici ceva resurse financiare care să asigure existenţa acestui stat adus în pragul falimentului de regimul Plahotniuc.
Totuşi, dacă Leancă acceptă acum un nou mandat în fruntea Guvernului, îşi va pune definitiv capăt carierei politice, irosindu-şi şi cele 7-8% pe care le are astăzi în sondaje. Este clar că viitorul Executiv va fi unul de sacrificiu. Mult mai de sacrificiu decât ultimele două, care chiar dacă are şanse să reziste un pic mai mult decât cele conduse de Gaburici şi Streleţ, oricum va cădea în 2016.
Dacă Leancă va fi numit premier, nu doar că-şi va asuma ingrata postură de a conduce un stat aflat într-o criză economică fără precedent, dar se şi va developa ca slugă umilă a lui Plahotniuc şi pentru puţinii naivi care mai cred în el.
În aceste condiţii, cel care conduce astăzi Republica Moldova se află într-o poziţie destul de ingrată, şi chiar dacă mulţi spun că el are deja planurile bine gândite şi puse la punct, eu mă îndoiesc că acesta are idee de felul în care va arăta viitorul Guvern. Faptul că presiunile asupra PLDM-ului cresc tot mai mult în ultima perioadă, ieri culminând cu nişte acuzaţii absurde de corupţie la adresa lui Streleţ, demonstrează că Plahotniuc încă mizează pe voturile liberal-democraţilor şi încearcă prin presiuni să-i determine să coalizeze din nou.
Însă dacă în PLDM mai există viziune, partidul ar trebui să se poziţioneze în opoziţie şi să-l pună pentru prima dată în dificultate în ultimii 6 ani pe sforarul politicii de pe Bîc. Dacă liberal-democraţii vor fi suficient de puternici şi inteligenţi pentru a nu pactiza din nou cu oligarhul, acesta va fi nevoit să-şi scoată toţi caii la bătaie, iar de voie de nevoie, Ghimpu, Voronin şi Leancă vor trebui să coalizeze. Şi se vor developa (pentru cei care mai aveau nevoie de asta) în toată hâdoşenia lor.
Varianta în limba engleză o puteţi accesa aici.
Jurnal.md
